Ce soluții există pentru problemele de sufle ale elevilor din Moldova?

Azi la Publika TV a apărut noutatea despre rezultatele studiului efectuat de Centrul pentru drepturile omului din Moldova  conform rezultatelor căruia elevii din țara noastră se confruntă cu mari probleme sufletești.

Autorii studiului constată că multe dintre problemele tinerilor se datorează insuficienţei de psihologi în instituţiile de învăţământ preuniversitar. Potrivit raportului, în ultima vreme se observă o creştere a stărilor depresive la elevii de toate vârstele. A crescut şi numărul de copii cu sindromul hiperactiv şi cei cu un comportament agresiv. După examinarea celor 740 de copii care s-au adresat, în perioada 1 iunie 2010 – 31 mai 2011, la Centrul de Diagnostic şi Reabilitare “Armonie” s-a constatat că aproape 23 la sută dintre aceştia suferă de tulburări mixte precum sunt eşecul şcolar şi tulburările de conduită. Mai spune raportul că aproape 20%  elevii cuprinși în acest studiu au fost diagnosticaţi cu tulburări cognitive, inclusiv cu retard mintal. Peste 22 la sută dintre adolescenţii examinaţi suferă de tulburări emoţionale: timiditate, frică şi anxietate, iar mai mult de 37 de procente au dat dovadă de tulburări comportamentale cum ar fi abandonul şcolar, furt, minciuni, comportament agresiv, sindromul hiperactiv şi tentative de suicid.

Am dorit să cunoaștem cifrele care arată diferența dintre instituțiile de învățământ preuniversitar unde sunt oferite servicii psihologice și cele unde nu sunt oferite astfel de servii, dar cu părere de rău autorii studiului nu dispun de aceste cifre. Serviciul psihologic nu este în cadrul gimnaziilor ci doar în licee. Totuși, există multe licee unde nu există servicii psihologice, sau există, dar nu se manifestă eficiența. O dovadă în acest sens este faptul ca cazurile de abuz care au fost înregistrate și monitorizate de același Centru pentru drepturile omului din Moldova au avut loc tocmai în liceele unde există serviciu psihologic.

O imagine bună ne-ar oferi  un studiu care ar identifica frecvența diferitor tulburări comportamentale (abandonul școlar, furt, minciuni, comportament agresiv, sindromul hiperactiv, tentative de suicid, etc.) la copiii care nu studiază obiectul Religia și la cei ce nu studiază acest obiect. Apoi, ași fi curios să vedem diferența între cei ce studiază Religia după curriculum evanghelic și cei ce studiază după curriculum ortodox și asta nu pentru a scoate în evidență diferențele confesionale, ci pentru a identifica subiectele actuale și metode eficiente de a le transmite copiilor conținutul spiritual al Cuvântului lui Dumnezeu.

Foarte binevenit ar fi un studiu în care să se studieze frecvența tulburărilor menționate mai sus la copiii din familiile unde sunt ambii părinți, la cei ce au doar un părinte și la cei ce cresc având părinții plecați peste hotare. Apoi, există (puține, dar există) familii unde părinții citesc sau studiază sistematic Biblia cu copiii lor. Bine ar fi să vedem un studiu care să arate cum este situația lor și a celor care nu practică citirea Sfintelor Scripturi cu întreaga familie. Poate ar trebui să facem astfel de studii în cadrul bisericilor? Sunt sigur că ne vor fi de un mare folos și vor scoate în evidență realități de care nu suntem conștienți încă.

Studiul mai spune că doar în cadrul direcţiilor de învăţământ raionale Râşcani, Căuşeni şi Criuleni există Servicii psihologice speciale. În celelalte raioane fiind angajaţi doar psihologi. Însă decalajul dintre numărul psihologilor care activează şi numărul instituţiilor de învăţământ preşcolare este unul mare. De exemplu: În Rezina, celor 41 de instituţii le revin opt psihologi, în Soroca există 59 de instituţii de învăţământ preuniversitar şi doar 12 psihologi. Nici în Cahul situaţia nu este mai bună, celor 55 de instituţii le revin 18 psihologi, iar în Leova raportul este de 16 la 33.

De ce nu avem psihologi? Posibil că din același motiv al salariilor mici nu dorește nimeni să se angajeze. Dar, totuși, în școli sunt suficienți profesori și dacă vrea cineva să se angajeze în calitate de profesor nu este ușor să găsească un loc vacant. De ce atunci nu avem suficient specialiști care să ofere servicii psihologice? Nu reușesc facultățile din țară să pregătească numărul suficient de cadre? Iată o facultate la care ar trebui să se gândească tinerii care absolvesc acum liceul și care îl iubesc din toată inima pe Dumnezeu și vor să le slujească oamenilor în Evanghelie.

Credem că școala ar avea mult de câștigat dacă ar apela la serviciile preoților și a păstorilor bisericilor din localitățile lor. În calitate de pastor, dacă ași fi invitat să ofer servicii psihologice într-o instituție de învățământ, ași accepta cu plăcere. Și cei mai mulți din prietenii mei slujitori ai bisericii de asemenea,  cred că, ar accepta cu plăcere să dea câteva ore pe săptămână pentru a oferi servicii psihologice elevilor care au nevoie de această asistență.

Ce crede cititorul despre problemele de suflet ale elevilor din Moldova și ce soluții sugerează?