Ce s-a întâmplat în această zi de Joi?

   Fiindcă suntem în Săptămâna Patimilor,numită și Săptămâna Mare,  vrem, ca și creștini, să medităm mai mult în această perioadă asupra evenimentelor care au avut loc în această săptămână în viața Domnului Isus și să ne cercetăm viața noastră, cei care am intrat în legământ cu Isus prin credință în El, să ne amintim de patimile Lui pe care le-a îndurat din dragoste pentru întreaga omenire. Ultimele zile au fost cruciale și au schimbat radical cursul istoriei, de aceea vom privi în fiecare din aceste zile ce ne relatează Sfânta Scriptură în legătură cu acestea. Fiindcă astăzi este și Joia Mare, să vedem ce s-a întâmplat în această zi :

  1. Isus a spălat picioarele celor 12 ucenici ai Săi:

jesus_washing_apostles_feet_parson_l Înainte de praznicul Paștilor, Isus, ca Cel care știa că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl, și, fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt. În timpul Cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă, Isus, fiindcă știa că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit și la Dumnezeu Se duce, S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ștergar și S-a încins cu el. Apoi a turnat apă într-un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. A venit deci la Simon Petru. Și Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.” Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”  „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar și mâinile și capul!”  Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuință să-și spele decât picioarele, ca să fie curat de tot; și voi sunteți curați, dar nu toți.” Căci știa pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: „Nu sunteți toți curați.” După ce le-a spălat picioarele, Și-a luat hainele, S-a așezat iarăși la masă și le-a zis: „Înțelegeți voi ce v-am făcut Eu?  Voi Mă numiți „Învățătorul și Domnul” și bine ziceți, căci sunt. Deci dacă Eu, Domnul și Învățătorul vostru, v-am spălat picioarele și voi sunteți datori sa vă spălați picioarele unii altora. Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca și voi să faceți cum am făcut Eu. Adevărat, adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă știți aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceți.  Nu vorbesc despre voi toți; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar trebuie să se implinească Scriptura care zice: „Cel ce mănâncă pâine cu Mine a ridicat călcâiul împotriva Mea.” Vă spun lucrul acesta de pe acum, înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeți că Eu sunt. Adevărat, adevărat vă spun că cine primește pe acela pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primește; și cine Mă primește pe Mine,  primește pe Cel ce M-a trimis pe Mine.” După ce a spus aceste cuvinte, Isus S-a tulburat în duhul Lui, a marturisit și a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.” Ucenicii se uitau unii la alții și nu înțelegeau despre cine vorbește. Unul din ucenici, acela pe care-l iubea Isus, stătea la masă culcat pe sânul lui Isus. Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus. Și ucenicul acela s-a rezemat pe pieptul lui Isus și I-a zis: „Doamne, cine este?” Isus a răspuns: „Acela căruia îi voi întinde bucățica și i-o voi da.” Și a întins o bucățică și a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. Cum a fost dată bucățica, a intrat Satana în Iuda. Isus i-a zis: „Ce-ai să faci, fă repede.”  Dar nimeni din cei ce ședeau la masă, n-a înțeles pentru ce îi zisese aceste vorbe. Unii credeau că, de vreme ce Iuda avea punga, Isus voia să-i spună: „Cumpără ce ne trebuie pentru praznic” sau îi poruncea să dea ceva săracilor. Iuda, după ce a luat bucățica, a ieșit afară în grabă. Era noapte.(Evanghelia după Ioan 13:1-30)

Prin acest lucru El a dorit să le arate ucenicilor o pildă de smerenie și slujire.

Tot atunci, iată ce a urmat:

2 .Cina cea de taină

lords-supper3Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine; și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.”  Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beți toți din el; căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor. Vă spun că, de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viței, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.”(Evanghelia după Matei 26: 26-29)

Cina cea de taină este simbolul Noului Legământ, al cărui Mijlocitor este Domnul Isus, al cărui trup S-a frânt pentru întreaga omenire și al cărui sânge urma să se verse spre iertarea păcatelor multora. De aceea în multe biserici creștinii comemorează , prin Cina Domnului, moartea lui Isus, căci în alte evanghelii Isus le spune ucenicilor să facă acest lucru spre pomenirea Lui(Luca 22:19).

Dumnezeu să ne ajute ca în această zi să ne aducem aminte de moartea Domnului Isus și să fie o zi în care fiecare să ne cercetăm inimile ca să vedem cât de credincioși suntem în noul legământ în care am intrat, dar cei care nu ați făcut acest lucru, să vă grăbiți să-L primiți în inima voastră pe Isus ca Domn și Mântuitor personal ca să căpătați viață veșnică!