Ce fel de muzică pot asculta creştinii?

Ce fel de muzică este îngăduită să asculte creştinii – acesta este subiectul articolului dat, ce l-am scris în baza următoarei  întrebări:

Există muzică creştină şi necreştină? Ce fel de muzică ar trebui să asculte un copil al lui Dumnezeu? Este permis de Dumnezeu ca un creştin să asculte muzică pe care o ascultă necreştinii, interpreţi ca Pavel Stratan, Nicolaie Guţă, Aura, Catarsis, Zdop şi Zdup, Sulac, şi alţii? Dar în privinţa rok-ului creştin, hip-hop creştin, sau alte stiluri mai puţin primite în rândurile creştinilor, dar care totuşi au cuvinte perfect biblice? Putem asculta muzică dedicate mamei, tatălui, sau altele ce nu conţin cuvinte ce îndeamnă la lucruri extrabiblice? Unde e ADEVĂRUL în toate astea? Problema este că de unii sunt judecat ca conservator (fiindcă, dacă e cu cuvinte nereligioase eu nu ascult), iar de alţii ca prea liberal (căci ascult hip-hop sau alte melodii mai active). Ce să fac?

Ce fel de muzică este îngăduită să asculte creştinii

Biblia nu recomandă şi nu interzice stiluri de muzică

Cel puţin, nu-mi amintesc să fie în Sfintele Scripturi anumite porunci sau menţiuni cu privire la stiluri de muzică pe care o putem asculta sau nu. Cred că stilurile de muzică tot se încadrează la „părerile îndoielnice” care nu joacă un rol esenţial în mântuirea noastră şi despre care Apostolul Pavel a scris:

Primiţi bine pe cel slab în credinţă, şi nu vă apucaţi la vorbă asupra părerilor îndoielnice. (Romani 14:1)

Unul crede că un anumit stil de muzică nu este acceptabil, iar altul crede diferit. Cred că trebuie să învăţăm a ne accepta şi a ne respecta chiar şi atunci când stilul de muzică care le place altora nu ne încântă. De altfel, îmi amintesc odată cum în Pakistan, am fost la Florii într-o biserică atât de săracă, că nu aveau nici un instrument muzical, ci doar un cleşte de scos cărbunii din foc. Ei foloseau acel cleşte pentru a se închina lui Dumnezeu, dar o făceau cu atâta pasiune şi bucurie, băteau toţi din palme şi se bucurau înaintea lui Dumnezeu. Pentru un creştin obişnuit cu închinarea de la noi avea să pară foarte straniu stilul lor de muzică, dar Dumnezeu îi primeşte aşa cum sunt şi se bucură de ei. Şi eu m-am bucurat mult cu fraţii mei în Hristos.

Să facem deosebire între muzică şi aiureală

Când păgânii se închină idolilor, ei tot folosesc muzică şi cântece. Noi nu putem accepta cântecele lor din pricina conţinutului, dar nu putem accepta nici muzica care îl face pe om să aiurească, adică îl aduce pe om in stare de trans. Când descrie confruntarea lui Ilie cu preoţii lui Baal pe muntele Carmel, Biblia spune despre aceşti prooroci păgâni:

Ei au strigat tare, după obiceiul lor, şi-au făcut tăieturi cu săbiile şi cu suliţele, până ce a curs sânge pe ei. Când a trecut amiaza, au aiurat, până în clipa când se aducea jertfa de seară. (1 Împăraţi 18:29-29)

Nu cunosc mult cu privire la stilurile de muzică, dar ştiu cu siguranţă şi am văzut că sunt anumite stiluri care îi face pe ascultători să aiurească, adică să ajungă în această stare de trans, când conştiinţa nu le mai este controlată şi când devin obsedaţi de acea muzică. De obicei, am observat că acea muzică este una foarte gălăgioasă.

Să cântăm şi să nu bolborosim

Când ucenicii L-au rugat pe Domnul Isus să-i înveţe să se roage, El le-a spus:

Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. Să nu vă asemănaţi cu ei. (Matei 6:7-8)

Cred că acelaşi principiu rămâne valabil şi cu privire la cântările prin care ne închinăm lui Dumnezeu. În ultima vreme am văzut că apar unele cântări, cu un mesaj foarte sărac, şi care mai degrabă par a fi bolboroseală. Să luăm în consideraţie şi conţinutul cântărilor.

Ce muzică ne însufleţeşte?

Pe lângă faptul că ne face plăcere, că ne conduce în închinare, muzica ne însufleţeşte în viaţa de zi cu zi. Iată cum trebuie să alegem lucrurile care ne însufleţesc, inclusiv şi muzica:

Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească. (Filipeni 4:8)

Să ne ferim de ce se pare rău

Apostolul Pavel a scris:

Nu dispreţuiţi proorociile. Ci cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun. Feriţi-vă de orice se pare rău. (1 Tesaloniceni 5:20-22)

Fiecare cântec, duce în sine un mesaj cu caracter educativ, sau distructiv. Cu alte cuvinte, fiecare cântec te îndeamnă la ceva. Sunt cântece frumoase populare, mai ales cântecele mai vechi, retro, lirice, etc. care promovează lucruri frumoase, atitudini frumoase, respect, dragoste, fidelitate, etc. Ieri am ascultat la radio Antena C un interviu cu Anastasia Lazariuc şi apoi nişte cântece ale ei deosebit de frumoase. Noi trebuie să trecem toate cântecele, muzica, revistele, ziarele, emisiunile la televizor, filmele, spectacolele, etc. prin prisma învăţăturii sănătoase a Sfintelor Scripturi, şi dacă au cumva un mesaj care ne îndeamnă la rău, sau se pare rău, trebuie să ne ferim de aceste lucruri, să nu le mai ascultăm şi să-i avertizăm şi pe alţii de influenţa lor rea. Un exemplu în acest sens a fost spectacolul „Monoloagele vaginului”, cartea „Codul lui Da Vinci” şi altele ca ele.