Ce cred baptiștii despre ziua de odihnă?

Întrebare: 

Nu sunt adventist ca să polemizăm în privinţa zilei de odihnă. Totuşi, întrebarea mea e referitor la ziua de odihnă, dar nu pentru a polemiza, ci pentru a cunoaşte mai bine Biblia. Cum explică doctrina baptistă? A sărbătorit ziua de odihnă cineva de la creaţiune pînă la Sinai? Dacă nu, se poate de tras concluzia că de la creaţiune, mai mult de 2600 ani nimeni din oameni nu se rugau împreună în adunări, deoarece nu aveau zile de odihnă?

Pe acest site s-a scris foarte mult despre ziua de odihnă. Vă motivez să citiți cele scrise ca să găsiți răspunsul cu privire la adevărata zi de odihnă. 

Totuși, întrebarea este cu privire la… 

Ce cred baptiștii despre ziua de odihnă ?

În articolul 8 din doctrina credinței baptiste scrie așa: 

“Prima zi a săptămânii este ziua Domnului. Este o instituire creștină care trebuie ținută cu regularitate. Ea comemorează învierea lui Hristos din morți și trebuie să conțină închinare și devoțiune spirituală, atît în public, cît și în privat. Activitățile care au loc în ziua Domnului ar trebui să corespundă cu conștiința creștină sub conducerea lui Isus Hristos.”(tradus din limba engleză) 

Ați mai întrebat dacă se poate de tras concluzia că de la creaţiune, mai mult de 2600 ani nimeni din oameni nu se rugau împreună în adunări, deoarece nu aveau zile de odihnă?

Nu este așa. De la creație încoace, poporul lui Dumnezeu a fost motivat să se închine lui Dumnezeu, dar nu numai într-o zi anume, ci zilnic. Adam și Eva, înainte de căderea în păcat, zilnic erau într-o părtășie cu Dumnezeu. Ziua de odihnă nu a apărut odată cu legământul legii, ci chiar de la creație. În capitolul 1 din Genesa, Îl vedem pe Însuși Dumnezeu, după 6 zile de lucru, în a șaptea zi Se odihnește. Nu pentru că ar fi obosit, ci tot la noi, la oameni S-a gândit când a procedat așa. Înainte de cădere în păcat, Adam și Eva au experimentat adevărata odihnă. Păcatul, însă, a distrus această odihnă și părtășie cu Dumnezeu. 

Epistola către Evrei conține învățături adânci cu privire la Sabat și autorul acestei epistole spune așa: 

Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu după aceea de o altă zi. Rămâne, dar, o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcă cine intră în odihna Lui se odihneşte şi el de lucrările lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale. Să ne grăbim, dar, să intrăm în odihna aceasta, pentru ca nimeni să nu cadă în aceeaşi pildă de neascultare. (Evrei 4:8-11)

Dacă vei citi cu atenție aceste versete, vei vedea că Iosua, care a fost ucenicul lui Moise, n-a putut să le dea adevărata odihnă, de aceea Dumnezeu a vorbit despre o altă zi de odihnă. Acum, spune Scriptura, că rămâne o odihnă ca cea de Sabat. Vă atrag atenția, nu Sabatul, ci o odihnă ca cea de Sabat. De ce vorbește despre această odihnă ca acea de Sabat? Pentru că tot Scriptura spune că Sabatul a fost umbra sau indicator spre bunurile viitoare, adică spre Hristos.

În Isus Hristos noi avem și primim adevărata odihnă, odihnă care are ca scop în  primul rând odihna sufletului nostru.

Pentru că baptiștii sunt oameni care vor să trăiască în odihna lui Hristos, tocmai de aceea au ales Duminica, care este prima zi a săptămânii, simbolizând pentru ei, ziua învierii Domnului Isus. În El, în Domnul Isus, noi primim odihnă pentru sufletele noastre, de aceea duminica este ziua când comemorăm învierea Lui și intrarea în adevărata odihnă despre care vorbește Dumnezeu în Scripturi. 

Dumnezeu să vă ajute pe toți să intrați și să rămâneți în odihna lui Hristos!