Criza spirituală cronică

Nicio săptămână fără știri macabre. Doi frați în vârstă de 52 și respectiv 58 de ani au fost bătuți până la moarte de către un minor de 16 ani și un tânăr de 20 ani. S-a întâmplat într-un sat din raionul Orhei. După ce i-au lăsat aproape fără suflare, făptașii au încercat să dea foc locuinței, pentru a șterge urmele. Victimele au fost transportate la spital, dar au decedat în terapia intensivă. Poliția a reținut suspecții. Tot săptămâna aceasta o altă știre a cutremurat spațiul online. O mamă din raionul Cahul, în vârstă de 47 de ani, a fost ucisă în bătăi de propriul său fiu în vârstă de 23 de ani. Femeia a decedat după 3 zile, în urma complicațiilor survenite. Ucigașul a fost și el reținut.

Cruzimea este fără de margini. Asistăm la o decădere morală a societății, în care viața omului este total disprețuită. Și vedeți, autorii ambelor crime sunt minori și tineri. Cei care ar trebui să fie viitorul țării, sunt tocmai cei care o distrug din temelie. Oare ce i-a determinat să recurgă la aceste acte de violență? Unde au preluat aceste comportamente? Ce a fost în mintea lor când au ridicat mână împotriva unor oameni neajutorați?

Cum poți să dai în mama care te-a purtat la inimă 9 luni, te-a crescut și te-a îngrijit? Cum poți să intri în locuința unor oameni, care sunt de vârstă cu buneii tăi și să le iei suflarea?

Oare nu există Dumnezeu care le vede pe toate și răsplătește fiecăruia după faptele Lui? Biblia spune clar că soarta ucigașilor este iazul de foc și pucioasă iar una din poruncile din decalog spune “să nu ucizi”. Oricât de mare nu ți-ar fi supărarea pe cineva, nu ai niciun drept să ridici mâna împotriva cuiva și mai cu seamă să îi iei viața. Pentru aceasta există justiția și forțele de ordine, pe care Dumnezeu i-a așezat să-i pedepsească pe răufăcători.

Criza spirituală cronică prin care trece țara noastră își lasă amprentele adânci și ca un cancer distruge societatea noastră bolnavă. Să ne întoarcem cu inimile la Domnul, să ne mărturisim Lui păcatele noastre și să trăim frumos în ascultare de El ca să nu ne ajungă mânia Lui din urmă.