Întrebare:
Cât de biblică este decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova de a le interzice guvernanților accesul la Sfânta Taină a Împărtășaniei?
Guvernanții, cei mai mulți din ei, se declară creștini ortodocși și la sărbătorile mari creștine vedem imagini cu ei participânt la închinare în bisericile ortodoxe. Deci, în calitate de membri ai Bisericii Ortodoxe de la ei se cere să se supună învățături pe care o împărtășesc și este responsabilitatea conducătorilor lor duhovnicești să vegheze la starea spirituală a credincioșilor (chiar și atunci când ei sunt guvernanți), să le dea învățătură, să-i îndrepte în credință iar atunci când ei merg împotriva acesteia, să le aplice disciplina Bisericească.
În Epistola I către Corinteni, Apostolul Pavel se arată foarte deranjat de faptul că unul din membrii acelei biserici întreținea o relație de incest cu mama lui vitregă, iar biserica și conducătorii spirituali nu luau nici o atitudine. Pericolul mare era că „puțin aluat” avea să „dospească toată plămădeala”, adică păcatul acestui om avea să afecteze întreaga biserică. Tot așa și azi, dacă conducătorii spirituali ai Bisericii Ortodoxe tolerează păcatul enoriașilor care sunt guvernanți, prin aceasta îngăduie ca păcatul respectiv să afecteze întreaga societate. Apostolul Pavel era la distanță dar a luat imediat atitudine față de cel ce a comis incest și a scris:
Cât despre mine, măcar că n-am fost la voi cu trupul, dar fiind de faţă cu duhul, am şi judecat, ca şi când aş fi fost de faţă, pe cel ce a făcut o astfel de faptă. În Numele Domnului Isus, voi şi duhul meu, fiind adunaţi laolaltă, prin puterea Domnului nostru Isus, am hotărât ca un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus. (1 Corinteni 5:3-5)
Atunci când cineva este excomunicat din Biserică, un astfel de creștin este dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului. Din moment ce un om este excomunicat din Biserică restul membrilor nu mai pot avea aceleași relații cu el cum le-am avut înainte. Iată cum trebuie să se poarte ceilalți membri ai bisericii ortodoxe cu cel ce a fost excomunicat:
V-am scris în epistola mea să n-aveţi nicio legătură cu curvarii. Însă n-am înţeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreţi, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume. Ci v-am scris să n-aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice „frate”, totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi. (1 Corinteni 5:9-11)
Atitudinea pe care a luat-o Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova încă nu este excomunicare, ci este o punere la disciplină. Iar despre importanța aplicării disciplinei în Biserică Apostolul Pavel scrie la încheirea acestui capitol 5 din Epistola 1 către Corinteni astfel:
În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru? Cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară, dar, din mijlocul vostru pe răul acela. (1 Corinteni 5:12-13)
Guvernanții care au credință în Domnul Isus și nu sunt doar creștini cu numele, se vor gândi bine la această decizie a duhovnicilor lor și vor căuta să se pocăiască și să facă roade vrednce de pocăința lor.
Când împăratul Teodosie I cel Mare (379 – 395) datorită unei răscoale a tesalonicenilor în 390 a masacrat 7000 de oameni, Ambrozie, episcopul Milanului, nu i-a dat voie acestui să intre în biserică până când Teodosie nu s-a pocăit și nu a făcut penitență publică. Dumnezeu să le ajute și guvernanților noștră să ia aminte la Cuvântul lui Dumnezeu, să se pocăiască și să fie adevărați creștini.