Cum știm că apostolul Pavel a fost răpit în al treilea cer? (2 Corinteni 12:2-5)

Întrebare: 

Bună ziua. Sunteți sigur că Pavel vorbește despre sine când afirmă: ”Cunosc un om în Hristos, care, acum paisprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup, nu ştiu; dacă a fost fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie)?  Totuși, el vorbește de revelația Domnului. Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie) Cu un astfel de om mă voi lăuda; dar, întrucât mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele.”

Da, sunt sigur că în acest text apostolul Pavel vorbește despre sine și iată de ce:

1. Nu există o altă persoană despre care ar fi vorbit apostolul Pavel în toată Epistola 2 către Corinteni și căreia să-i putem atribui aceste descoperiri. 

2. Pavel vorbește aici despre sine la persoana a treia în mod intenționat și explică mai apoi de ce când zice că nu ar fi nebun dacă ar vrea să se laude cu privire la sine, dar se ferește să facă aceasta pentru ca nimeni să n-aibă despre el o părere mai înaltă decât se vede în el sau se aude de la el. 

3. Și în capitolul 12 și în cel precedent, și în cel următor apostolul Pavel se apără pe sine în comparație cu apostolii mincinoși care se lăudau cu ei înșiși și, într-un fel, a spus că va vorbi în nebunie și se va lăuda și el cu ce este în firea pământească. Descoperirile acestea nu se încadrau aici și a vorbit despre ele la persoana a treia.  

4. În capitolul 12, după ce vorbește la persoana a treia despre aceste descoperiri ale sale, apostolul trece la persoana I când spune: 

Şi, ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască şi să mă împiedice să mă îngâmf. (2 Corinteni 12:7) 

Deci, aceste descoperiri strălucite despre care a scris până aici tocmai lui, apostolului Pavel  i-au fost făcute. 

Acestea sunt argumentele mele. Care sunt argumentele celor care spun că Pavel vorbește despre o altă persoană?