A existat preoţia sacramentală în Biserica Apostolilor?

Întrebare:

Zilele recente am urmărit niște dezbateri vizavi de preoție. Spuneți-mi vă rog, era oare aceasta preoție sacramentală în primele secole și chestia asta cu hirotonia de unde s-a luat (ei zic că numai ei au dreptul să ducă slujbe, sa propovăduiască, etc.) Care este sensul acestor lucruri?

Mi-ar place şi mie să privesc dezbaterile despre preoţie la care aţi făcut referinţă. Dacă există cumva o înregistrare video pe net, vă rog să-mi trimiteţi şi mie link-ul ca să o pot privi. Ca să dau un răspuns, trebuie mai întâi să definim…

Ce este preoţia sacramentală?

Acesta nu este un termen biblic, dar este des folosit de bisericile ortodoxă şi catolică şi deci, trebuie să vedem care sunt definiţiile pe care le dau termenului aceste biserici. Sacrament este numele dat fiecărei din cele şapte taine în Biserica Catolică. Când în Biserica Ortodoxă se foloseşte acest termen cu privire la preoţie se are în vedere taina preoţiei ca şi una din cele şapte taine ale Bisericii Ortodoxe. Protos. Ioanichie Bălan oferind un interviu a dat următoarea definiţie:

Preotia sacramentalã, sau sfintitoare, este una din cele sapte Taine ale Bisericii si cea mai importantã, pentru cã ea le sãvîrseste pe toate, si farã ea nici o Tainã nu este valabilã. Dupã cum s-a amintit, aceastã Preotie este instituitã de Mîntuitorul Hristos, Arhiereul ceresc, în ziua învierii Lui, prin suflarea Sfântului Duh asupra Apostolilor, cînd le-a dat si puterea de a ierta pãcatele oamenilor.

În manualul de religie pentru clasa IV-a dupa care se predă Religia Ortodoxă în şcolile din Rep. Moldova se dă următoarea definiţie:

Preoţia este Sfânta Taină prin care cei chemaţi de Dumnezeu şi anume pregătiţi de a sluji Bisericii Sale primesc, prin punerea mâinilor arhiereului, puterea de a învăţa, de a sfinţi pe credincioşi prin săvârşirea Sfintelor Taine şi de a-i conduce spre mântuire. (Educaţia Creştin-Ortodoxă, Manual pentru clasa a IV-a, pag 43)

În baza acestor două definiţii putem scoate în evidenţă câteva lucruri importante care sunt crezute şi învăţate în Biserica Ortodoxă cu privire la preoţia sacramentală:

• Este una din cele Şapte Taine Bisericeşti
• Numai cei hirotonisiţi în această preoţie pot oficia Sfintele Taine şi dacă este săvârşită o taină (căsătoria, botezul, euharistia, etc.) de cineva care nu a fost consacrat în preoţia sacramentală taina respectivă nu este valabilă.
• Cei consacraţi în preoţia sacramentală au puterea de a ierta păcatele oamenilor.
• Preoţia aceasta se transmite doar prin punerea mâinilor arhiereului.

Confuzia creată de învăţătura despre “preoţia sacramentală”

Înainte ca să merg mai departe în abordarea întrebării, vreau să împărtăşesc despre înmormântarea unui bărbat care a fost botezat în Biserica Ortodoxă ca şi prunc, dar care a dispreţuit Biserica, a batjocorit totdeauna Cuvântul lui Dumnezeu şi pe credincioşi, şi a făcut multe alte lucruri care nici la necredincioşi nu se pomenesc, iar în ziua morţii (nu ştia încă că va muri atunci) de dimineaţă a mai înjurat la adresa lui Dumnezeu. Când a venit ziua înmormântării, am rămas adânc întristat să văd cum preotul a început de acasă să cânte că Dumnezeu i-a iertat păcatele şi că va intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Iată o secvenţă de la slujba de înmormântare oficiată în Biserică.

Ce i-a dat preotului şi cantorilor îndrăzneală să spună astfel de cuvinte? Poate convingerea că este preot sacramental şi că are putere să ierte păcatele oricui. Departe de Apostolul Pavel să fi scris sau învăţat astfel pe oameni. Iată ce a spus el celor care se pretindeau creştini şi trăiau în păcate:

Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. (1 Corinteni 6:9-10)

Dar tocmai învăţătura aceasta despre “preoţia sacramentală” care îi “dă putere preotului să ierte păcatele”, îi face pe creştinii nominali (cei mai mulţi botezaţi în pruncie dar care nu cunosc nimic şi nici nu-i interesează învăţătura Domnului Isus) să trăiască toată viaţa în păcate şi să fie convinşi că dacă se împărtăşesc la preot şi dacă le va ţine el o slujbă când mor, ei vor ajunge în Împărăţia cerurilor. Este o mare, foarte mare înşelăciune.

Ce spune Noul Testament despre preoţia sacramentală?

Nimic. Conducătorii şi slujitorii Bisericii nu au purtat titlul de preot în sens de a se deosebi de restul credincioşilor. Toţi credincioşii sunt numiţi preoţi, dar în nici un caz nu sunt numiţi aşa slujitorii ordinaţi. Ei sunt numiţi apostoli, episcopi, prezbiteri, diaconi (sau diaconiţe) dar nu este termenul de preot. Mă întristează să văd cum unii înlocuiesc termenii greceşti πρεσβυτέρους(bătrân) şi ἐπίσκοπος(supraveghetor) cu preot care în greacă este ἱερεύς.

Iată un exemplu. Traducerea Bisericii Ortodoxe a Bibliei în mod intenţionat au tradus cuvântul πρεσβυτέρους cu preot. :

Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii (originalul spune πρεσβυτέρους şi nu ἱερεύς) Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. (Iacov 5:14)

Iată ce spune textul grecesc original al Noului Testament:

ἀσθενεῖ τις ἐν ὑμῖν; προσκαλεσάσθω τοὺς πρεσβυτέρους τῆς ἐκκλησίας, καὶ προσευξάσθωσαν ἐπ’ αὐτὸν ἀλείψαντες [αὐτὸν] ἐλαίῳ ἐν τῷ ὀνόματι τοῦ κυρίου: (Iacov 5:14)

Ce alt motiv au avut traducătorii Bibliei din Biserica Ortodoxă să traducă cuvântul πρεσβυτέρους cu termenul preot (ἱερεύς) afară de acela ca să îndreptăţească învăţătura despre preoţia sacramentală?

Vă invit să reveniţi mâine pe site ca să citiţi articolul în care voi prezenta ce spune Biblia despre hirotonie.