14 noiembrie – Ziua Mondială a Diabetului

     Întreaga lume marchează la 14 noiembrie Ziua Mondială a Diabetului. Numărul persoanelor care suferă de diabet zaharat creşte în fiecare an, arată datele Ministerului Sănătăţii. În prezent, în ţara noastră sunt înregistrate peste 60 de mii de persoane care suferă de diabet. Potrivit informaţiilor, 20 la sută sunt minori.

Pentru început să vedem cum definește Dicționarul Explicativ al Limbii Române noțiunea de diabet zaharat. Diabet înseamnă nume dat mai multor boli metabolice și endocrine caracterizată prin eliminare abundentă de urină, prin senzație continuă de sete, prin prezența glucozei în urină etc, într-un cuvînt, boală de zahăr. Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină și se caracterizează prin valori crescute ale glicemiei (glucoză în sînge), peste 100 mg/dl.

 

Normal

Diabet latent

Diabet

Glicemia pe nemîncate

70-110 mg/dl

>111 și < 126 mg/dl

Peste 126 mg/dl

 Glicemia provocată (la 2 ore după ingestia a 75 g glucoza)      

< 140 mg/dl

>140 și < 200 mg/dl

Peste 200 mg/dl
    Simptome de diabet

 

Date statistice

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în prezent în lume 240 mln persoane trăiesc cu diabet zaharat. Potrivit prognozelor, în următorii 20 de ani acest număr va creşte pînă la 380 de milioane. În acest an medicii îşi propun să atragă atenţia asupra răspîndirii diabetului zaharat în rîndul copiilor şi adolescenţilor – cu 3% în fiecare an, iar între preşcolari – cu 5% pe an. În prezent s-a stabilit că în rîndul tinerilor şi adolescenţilor este în creştere şi diabetul zaharat de tip II.

De la începutul anului 2008 sunt la evidenţă 49 080 bolnavi cu diabet zaharat, inclusiv 395 de copii cu diabet zaharat tip 1 şi 72 adolescenţi cu tip 2. Din totalitatea pacienţilor cu diabet, 4 441 (9%) sunt cu diabet tip 1 şi 44,639 (91%) cu tip 2. Se consideră că diabetul zaharat tip 2 la copii şi adolescenţi este rar, dar studiile aflate în curs de desfăşurare arătă că printre copiii şi adolescenţii cu factori de risc cum este obezitatea, ereditatea marcată pentru diabet, alte patologii endocrine rata celor depistaţi este 7-10% din numărul celor investigaţi.

Prevalenţa diabetului constituie 137,2 la 10.000 populaţie; la copii 20,4 la 10.000 populaţie. Cazuri noi de boală sunt înregistrate anual 6.828; dintre care 6771 adulţi şi 57 copii. Incidenţa diabetului este de 26,2 la 10.000 populaţie; la copii 3,4 la 10.000 populaţie.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspîndite maladii cronice la copii, care este încă diagnosticată cu întîrziere sau cînd copilul are cetoacidoză diabetică. Diabetul afectează viaţa copiilor prin necesitatea de a controla în permanenţă nivelul glucozei, de a administra insulina şi a respecta echilibrul între regimul de alimentare corect şi efortul fizic.

Prevenire

Programul prevede acţiuni de propagare a cunoştinţelor privind masa corporală normală, alimentaţia sănătoasă şi limitarea în raţia alimentară a glucidelor rafinate şi grăsimilor, reducerea consumului de alcool şi a băuturilor îndulcite, educarea sanitară a copiilor atît în familie, cît şi în instituţiile de învăţămînt, promovarea activităţii fizice şi a modului sănătos de viaţă.

Cauzele diabetului sunt alimentaţia incorectă şi stresul, iar simptomele de bază sunt setea excesivă, urinarea frecventă, foamea şi oboseala exagerată.

Tipurile diabetului zaharat:

Tipul I sau insulino-dependent este mai frecvent la copii și tineri;

Tipul II sau nonisulino-dependent interesează în special persoanele mature, peste 40 de ani. Insulina este un hormon pancreatic responsabil de menținerea în limite normale a glicemiei. Cînd acest hormon se sintetizează în cantități scăzute, glicemia crește.

Cum apare diabetul zaharat?

Diabetul zaharat poate apărea din mai multe cauze.

  • Afecțiuni pancreatice care duc la scăderea sintezei de insulină (în special pancreatită cronică întîlnită la alcoolici).

  • Alte boli endocrine.

  • Administrarea de hormoni sterili.

  • Alte medicamente ce produc hiperglicemie.

  • Există și o predispoziție genetică spre diabet zaharat, demonstrată de numărul mare de cazuri în anumite familii.

  • Diabetul produs de stres este o realitate, condiția stresantă referindu-se la anumite situații deosebite: arsuri grave, infarct miocardic acut, alte boli amenințătoare de viață în cursul cărora se descarcă o cantitate crescută de hormoni ce măresc glicemia.

Manifestări clinice ale diabetului de tip II

Ca manifestări clinice, diabetul zaharat poate debuta acut direct prin coma diabetică sau, mai frecvent, prin simptome legate de hiperglicemie: bolnavul mănîncă, bea și urinează mai mult ca de obicei.

Diagnosticul este unul de laborator și se bazează pe dozarea glucozei în sînge dimineața pe nemîncate. De multe ori, este o descoperire întîmplătoare în cadrul unui control medical de rutină, persoana respectivă putînd să nu aibă încă nici o manifestare a afecțiunii. Însă diabetul zaharat va progresa în lipsa unui tratament adecvat spre niște complicații severe.

În timp, diabetul produce leziuni la nivelul aparatului cardiovascular: cardiopatie ischemică severă, mergînd pînă la infarct miocardic caracterizat de obicei prin lipsa durerii, artero-scleroza responsabilă de probleme circulatorii la nivelul picioarelor, cu dureri și mers greoi.

Ochiul este alt organ important afectat sever în diabet. Se poate ajunge, nu de puține ori, la orbire.

Rinichiul diabeticului dezvoltă o afecțiune gravă care duce ireversibil la insuficiență renală tratată numai prin dializa renală sau transplant renal.

Foarte frecventă este neuropatia diabetică, afectarea nervilor fiind responsabilă de dureri, amorțeli, înțepături la nivelul membrelor superioare și inferioare, tulburări ale tractului gastro-intestinal (dificultăți la înghițit, constipație, diaree) sau ale tractului urinar cu urinare dificilă.

Pacientul diabetic are o sensibilitate crescută la infecții, acestea fiind cu germeni mai agresivi și răspunzînd mai greu la tratament. Cicatricile rezultate în urma unor accidente se vindecă mai greu.

Complicația acută a diabetului zaharat o reprezintă coma diabetică hiperglicemică ce apare cînd nivelul sangvin al glucozei este foarte ridicat.

Cum ne tratăm de diabet zaharat?

Tratamentul diabetului de tip II include regim alimentar, insulină și antidiabetice orale. Regimul alimentar constă în dieta săracă în glucide, diabeticul trebuie să aibă mare grijă la consumul de dulciuri, zahăr, pîine, paste făinoase, cartofi. Există astăzi o gamă largă de îndulcitori artificiali care pot înlocui zahărul sau dulciuri speciale pentru diabetici. Dar ,desigur, că mai bine ar fi dacă nu folosiți nici îndulcitorii artificiali, pentru că și aceștia conțin multe substanțe chimice.

Tratamentul cu insulină este injectabil și se adresează pacienților cu diabet zaharat insulino-dependent, dar și multora cu diabet zaharat tip II noninsulino-dependent. Aceștia din urmă beneficiază și de tratament cu antidiabetice orale. Este important de reținut că tratamentul diabetului zaharat trebuie stabilit și monitorizat de către medicul diabetolog.

În concluzie, diabetul zaharat este o boală cu o evoluție foarte severă ce poate fi considerabil ameliorată printr-un tratament adecvat, în urma unui diagnostic precoce. De aici rezultă importanța deosebită a controalelor medicale periodice (anuale) ce trebuie efectuate chiar și de către persoane aparent sănătoase.

 

Să fiți sănătoși!

Articole recomandate: