De ce prietenii te resping când devii creştin?

Întrebare:

În ultimii 3-4 ani, de când am început a studia site-ul dumneavoastră si mai ales a citi din Biblie am observat ca oamenii se mira de modul meu diferit de comportament, deși sincer, eu cred ca m-am schimbat in bine. Eu le zic ca cred in Dumnezeu, încerc sa trăiesc conform învăţăturilor Bibliei si, in plus, sa mărturisesc si semenilor mei aceasta credința ca datorie sfânta lăsata de Isus fiecăruia din noi când S-a înălţat la cer. Ei replica faptul ca au si ei credința in sinea lor, ca n-au nevoie de unul ca mine care sa le tina lecții sau să le trimită materiale religioase, majoritatea de pe site-ul dumneavoastră foarte util, si ca am devenit fanatic religios. Ce părere aveți? Exagerez eu cumva? Doamne ajuta si mulțumesc anticipat încă odată!

De ce prietenii te resping când devii creştin?Este o bucurie pentru mine să citesc această mărturie frumoasă şi să văd efectul lucrării Cuvântului lui Dumnezeu care aduce transformarea aşa cum este scris:

Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. (2 Timotei 3:16-17)

În Epistola care îi poartă numele, Sfântul Iacov spune că şi printre cei care se pretind creştini şi credincioşi în Dumnezeu există două categorii de oameni.

Te dispreţuiesc creştini nominali (ascultătorii uituci)

Textul spune astfel:

Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri. Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă, şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era. (Iacov 1:22-24)

Spre deosebire de mulţimile de oameni care se pretind creştini dar nu citesc Biblia şi nu merg la serviciile divine, există un fel de oameni care frecventează biserica, şi vin să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, dar nu se grăbesc să-l împlinească cu fapta şi atunci, sunt asemănaţi cu un om care după ce îşi priveşte faţa firească într-o oglindă pleacă fără a face vreo schimbare în felul cum arată pentru că uită îndată cum era. Să ne ferim de o astfel de religie care nu aduce nici o transformare a vieţii şi …

Să fim împlinitori cu fapta

Un astfel de om nu se mulţumeşte să fie creştin doar cu numele şi nici doar să asculte Cuvântul lui Dumnezeu. El insistă să înţeleagă în profunzime şi să trăiască potrivit cu acest Cuvânt. De aceea despre el este scris că devine şi este fericit în lucrarea lui:

Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. (Iacov 1:25)

Mărturia care mi-aţi scris-o este o dovadă pentru mine că nu sunteţi doar un ascultător uituc al Cuvântului lui Dumnezeu ci un împlinitor cu fapta. Aşa să vă ajute Dumnezeu să fiţi totdeauna.

Dumnezeu ne cere o dedicare deplină

Nu poţi fi creştin “cu măsură”, aşa cum îţi cer oamenii. Domnul Isus a spus:

„Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze. Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va mântui. Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuşi? Căci de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, se va ruşina şi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri. (Luca 9:23-26)

Ceea ce vă spun prietenii să faceţi este potrivnic cuvintelor şi învăţăturii Domnului Isus Hristos. Să nu le urmaţi sfatul. Rămâneţi credincios Cuvântului lui Dumnezeu. Iar celor care nu doresc să le mai trimiteţi articolele creştine şi alte materiale, nu le mai trimiteţi dar nu încetaţi să vă rugaţi pentru mântuirea lor şi oricând aveţi posibilitate, mergeţi să-i vizitaţi şi să le vorbiţi din Scripturi.

De ce oamenii îi urăsc pe creştini?

Domnul Isus ne-a avertizat cu privire la această atitudine a oamenilor când a spus:

Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume şi pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea. Aduceţi-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: „Robul nu este mai mare decât stăpânul său.” Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Dar vă vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentru că ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis. Dacă n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, n-ar avea păcat; dar acum n-au nicio dezvinovăţire pentru păcatul lor. Cine Mă urăşte pe Mine urăşte şi pe Tatăl Meu. Dacă n-aş fi făcut între ei lucrări pe care nimeni altul nu le-a făcut, n-ar avea păcat; dar acum le-au şi văzut, şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu. Dar lucrul acesta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba scrisă în Legea lor: „M-au urât fără temei.” Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine. Şi voi, de asemenea, veţi mărturisi, pentru că aţi fost cu Mine de la început. (Ioan 15:18-27)

Să ne ajute Dumnezeu să-I rămânem credincioşi şi să le vestim oamenilor Calea Mântuirii şi pe Domnul Isus.