De unde vine apatia din bisericile baptiste?

Întrebare:  

M-am întors la Dumnezeu în anul 1990 într-o biserică baptistă din Chișinău și atunci am avut multe experiențe frumoase de credință. Biserica era plină, multe servicii divine în timpul săptămânii, creștinii erau nelipsiți de la închinare și dornici să studieze Biblia, să se roage, să facă evanghelizare și să meargă în misiune. Acum văd cu totul altă stare a lucrurilor. A venit o vreme de moleșeală și apatie. Creștinii nu mai au dorință și dragoste să vină la biserică, să cânte, să se roage, să studieze Sfintele Scripturi și au ajuns să se intereseze mai mult de lucrurile după care aleargă necredincioșii sau cei care sunt creștini nominali. Care este cauza acestui fenomen? La ce trebuie să ne așteptăm în viitor și ce să fac ca să nu devin și eu într-o zi așa de rece și lumească? 

Discutam recent cu doi prieteni pastori din România, dar care se întorceau de la vizitarea a două biserici din Republica Moldova. La scurt timp după începerea discuției noastre am ajuns să constatăm că nu mai sunt văzute la creștini dragostea și zelul de altădată și aceasta se manifestă în ambele țări. Mai puțini oameni se întorc la Dumnezeu, mai puțini se botează și încă mai puțini doresc să-și dedice viețile pentru misiune creștină. Și toate acestea în ciuda faptului că acum avem toată libertatea să propovăduim Evanghelia, să plantăm biserici, să facem misiune, să predăm Biblia în școli etc. Paradoxul este că în timpul persecuțiilor pricinuite de regimul comunist a fost înregistrată o mai mare creștere și mult mai mare pasiune și dragoste pentru Dumnezeu. Acum numărul bisericilor și a credincioșilor baptiști este în scădere. Este adevărat că situația demografică din țările noastre este în descreștere și nivelul sporit al emigrării nu poate să nu afecteze bisericile, dar, totuși, se pare că mai sunt și alți factori pe care trebuie să-i conștietizăm ca să luăm atitudinea necesară. 

Mulți își aleg învățători după poftele lor…

Oamenii nu mai vin la serviciile divine ale bisericilor, pentru că nu realizează importanța închinării în comun, dar și pentru că preferă să asculte predici din alte surse. Faptul acesta trebuie să-i facă conștienți pe toți predicatorii de importanța calității slujirii lor și a mesajului pe care îl predică. Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți că au venit vremurile din urmă despre care a scris apostolul Pavel că oamenii vor fi mai mult iubitori de plăceri decât iubitori de Dumnezeu și vor avea o formă de evlavie, dar îi vor tăgădui puterea. Ei acum își pot alege cu foarte multă ușurință învățători după poftele lor și de cel mai multe ori  îi aleg pe cei care le gâdilă urechile și firea. Ce avem noi de făcut? Să urmăm sfatul bun al apostolului Pavel dat lui Timotei cu privire la vremurile de pe urmă și anume: 

Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii şi morţii, şi pentru arătarea şi Împărăţia Sa: propovăduieşte Cuvântul, stăruie asupra lui la timp şi nelatimp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi învăţătura. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor. Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite. Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist şi împlineşte-ţi bine slujba. (2 Timotei 4:1-5) 

 

Biserica Baptistă nu a acceptat niciodată și nu acceptă așa numita „evanghelie a prosperității” care învață că dacă ești creștin atunci trebuie să ai cea mai plăcută viață pe acest pământ, să nu duci lipsă de nimic, să fii sănătos totdeauna și să ai succes în toate. La nivel oficial noi nu acceptăm o astfel de învățătură și de la amvoanele bisiericilor baptiste nu se predică așa ceva. Dar, mulți baptiști privesc și ascultă la așa-numitele canale creștine de televiziune mesajele celor ce predică evanghelia prosperității. Lucrul acesta se întâmplă de mai mulți ani și rezultatele nu au întârziat. Cei care altădată erau pasionați de lucrurile de sus și de misiune creștină, acum, după ce au ascultat ani îndelungați mesaje îmbibate cu evanghelia prosperității, acum se gândesc doar la câștig, la plăcerile lumii acesteia, la prosperitate materială, la carieră, la familie prosperă, căsătorie etc., iar misiunea și Evanghelia a devenit pentru mulți ceva din domeniul fantasticului. 

O siguranță exagerată cu privire la mântuire

Una din frazele-cheie întâlnită pe paginile Sfintele Scripturi este „nu vă înșelați”. Apostolul Pavel i-a avertizat de multe ori pe destinatarii epistolelor lui și le-a spus să nu se înșele crezând că pot moșteni Împărăția lui Dumnezeu, trăind oricum vor ei. Noi le vorbim creștinilor din bisericile noastre și le-am vorbit mult despre siguranța mântuirii. Acum a venit vremea să le spunem să nu se înșele, căci mulți din ei trăiesc ca păgânii și cred că merg în cer. În casele lor nu se opresc certurile, iar la unii au ajuns să fie pomenite și bătăi. În bisericile noastre altădată divorțul nici nu era pomenit, acum acesta se întâlnește. Își aduc „argumente moderne” unii și au început să consume alcool și să tolereze păcatele care le aduce beția și cred că vor intra în Împărăția Cerurilor? Să nu se înșele nimeni. Este de datoria noastră, a predicatorilor, să le spunem oamenilor adevărul și să-i atenționăm așa cum o făcea și apostolul Pavel când le spunea că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. 

Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. (Galateni 5:19-21) 

 

Situația instituțiilor teologice

Există slujitori și absolvenți ai instituțiilor teologice care și-au abandonat chemarea și din dragoste pentru lumea de acum au dat prioritate altor lucruri. Din lipsă de modele vrednice de urmat și motivatoare, tinerii nu mai merg să învețe la școlile teologice. În criza aceasta unele instituții teologice din spațiul post-sovietic s-au „reprofilat” și în loc să insiste la pregătirea acelor puțini studenți dedicați care au mai rămas și la lărgirea Împărăției, ca să-și păstreze numărul de studenți de altădată au ales să facă cursuri de antreprenoriat, business și alte lucruri care și mai mult îi încurajează pe oameni să alerge după lucrurile vieții acesteia și nu după cele veșnice. Și apoi, oare nu sunt suficiente școli unde ar putea învăța aceasta? Și vor putea instituțiile teologice să ofere studii mai bune în domeniul afacerilor decât cei care au făcut aceasta dintotdeauna? Consider că instituțiile teologice care adoptă o astfel de strategie sunt în pericol de a se compromite, pentru că deviază de la chemarea lor principală. Tentația este mare, dar dacă nu vor rezista, atunci instituțiile teologice vor ajunge fără să vrea să lucreze împotriva Împărăției lui Dumnezeu, pentru că schimbă motivația și direcția viitorilor lucrători în Evanghelie. 

Sunt mult mai multe cauze și vreau să invit cititorii și pe toți slujitorii în Evanghelie să contribuie cu gândurile lor la comentarii și împreună să căutăm soluțiile necesare.