Narcomania

Autor: Vladimir Solomon

Societatea contemporană păşeşte cu paşi gigantic înainte, spre viitor. Dar alături de progres, lumină şi frumos îşi află loc şi viciul, întunericul, urâtul. Un astfel de viciu e narcomania, ce stopează dezvoltarea umanităţii.

Epidemia narcomaniei s-a răspândit în Republica Moldova în anul 1985, când s-a început compania combaterii beţiei şi alcoolismului. Unii autori consideră creşterea narcomaniei drept urmare a imposibilităţii procurării băuturilor alcoolice, după ce au fost distruse plantaţiile de vii.

Alţii neagă acest fapt, deoarece legalizarea vânzării produselor alcoolice în ultimii ani n-a provocat scăderea numărului cazurilor de narcomanie. În mod deosebit este răspândită narcomania în municipiile: Chişinău, Bălţi, Tiraspol ; judeţele: Soroca , Orhei , Rîbniţa, Rîşcani, Edineţ. Este alarmat faptul că, numărul persoanelor care consumă droguri se dublează fiecare 4 ani, şi acest proces este în creştere. Datele statistice denotă că, majoritatea narcomanilor sînt tineri, vârsta cărora nu depăşeşte 30 ani. Majoritatea narcomanilor (circa 90% ) nu sînt încadraţi în câmpul de muncă.

Este ştiut faptul, că narcomanii tind să se grupeze. Conform statisticii, circa 44% de necromani se droghează în grupuri, 32% procură droguri de la difuzori, restul prepară drogurile de sine stătător. Nivelul de studii al narcomanilor este foarte scăzut, din ei n-au absolvit şcoala 84%. Întrucât interesul faţă de învăţătură la narcomani scade brusc, majoritatea din ei părăsesc şcoala, se ocupă cu vagabondajul, locuiesc în spelunci, unde însuşesc ” cartea consumării drogurilor “.

Una din cele mai importante şi actuale probleme la momentul de faţă ale dezvoltării societăţii noastre, rezolvarea căreia nu poate fi negată în discuţiile şi întrunirile organelor de stat şi ale cetăţenilor , este legalitatea şi ordinea de drept în Republica Moldova.

Asigurarea legalităţii şi a ordinii de drept constituie una din principalele funcţii ale statului. Aceasta se exprimă prin faptul că, legalitatea şi ordinea de drept fac parte din principiile întregului sistem politic al statului Republicii Moldova.

În această activitatea de menţinere şi asigurare legalităţii ordinii de drept un mare aport este adus de către organele de drept ale statului. Direcţia principală, însă, a activităţii acestor organe o constituie lupta cu diferite fenomene social periculoase, prevenirea şi profilaxia lor. În acest sens ca un fenomen al patologiei sociale ne apare şi narcomania . Organele Afacerilor Interne ale Republicii Moldova întreprind un şir de măsuri organizatorice şi practice, orientate la prevenirea şi combaterea acestui fenomen social periculos.

Noţiunea narcomaniei

Noţiunea “narcomania” provine de la cuvintele greceşti “narche” înseamnă somn, amorţire, înţepenire, iar “manie” patimă , demenţă, pasiune (nebunie), care înseamnă o atracţie puternică bolnăvicioasă de droguri.

Narcomania este o deprindere, pasiune bolnăvicioasă bine pronunţată, pentru unele mijloace toxice care acţionează asupra sistemului nervos central, provocând grave tulburări psihice şi fizice. Se manifestă prin necesitatea organică de a consuma noi cantităţi de narcotice şi tendinţa de a le obţine cu orice preţ.

Definiţia narcomaniei elaborată de Organizaţia Internaţională de Ocrotire a Sănătăţii (O.I.O.S), sună în felul următor: “Narcomania este o stare de intoxicaţie periodică sau cronică, nocivă pentru om şi societate, provocată de consumul repetat al narcoticului (natural sau artificial) “. Această maladie se caracterizează prin dorinţa irezistibilă sau necesitatea de a consuma narcoticul şi de-al obţine cu orice preţ, tendinţă de a spori dozele de consumare, dependenţa individului de influenţa narcoticului.

În literatura juridică şi medicală pot fi întâlnite opinii destul de opoziţionale şi contrapuse ale noţiunii de “narcomanie “, ce determină anumite greutăţi în practica şi confuzie în teorie. Însuşi specificul obiectului de studiu presupune în calitate de condiţie nemijlocită – operarea cu noţiuni concrete.

Toţi se droghează

Această generalizare e folosită, probabil, pentru a-i convinge pe naivi să se apuce să consume stupefiante. Însă, în funcţie de modul în care definim “drogul”, cuvintele de mai sus conţin un sâmbure de adevăr.

Cuvântul “drog” e definit astfel: “Orice substanţă clinică, fie naturală, fie sintetică, ce poate fi folosită pentru a modifica percepţiile, dispoziţie sau alte stări psihice”. Aceasta este o descriere generală, dar utilă, făcută substanţelor psihoacvatice; ea însă nu include multe mijloace folosite ca medicamentele la tratarea unor afecţiuni fizice. Potrivit acestei definiţii, se poate spune că alcoolul este un drog.

În prezent, narcomania este examinată ca un fenomen social negativ, incluzând în sine consecinţele negative pentru sănătatea şi comportarea oamenilor. Ea devine obiect al examinării nu numai din partea organelor statale naţionale, dar şi a altor organizaţii internaţionale.

Menţionăm că, narcomania este un fenomen social periculos, apărut ca rezultat al consumării intenţionate, ilegale şi sistematice a substanţelor narcotice, asupra cărora se răspândesc măsurile de control juridic internaţional şi statal, determinând infectarea periodică sau cronică, negative pentru persoană şi care prezintă pericol pentru societate.

Profesorul I.M. Macari susţine că narcomania este o boală, care condiţionează o atracţie faţă de consumarea mijloacelor narcotice, în rezultatul căreia activitatea vitală a organismului uman se menţine la un nivel determinat prin consumul lor şi care duce la împiedicarea funcţionării normale a acestui organism. La etapa deprinderii organismului cu mijloace narcotice consumul lor era legal, deşi mai târziu s-a transformat în ilegal, într-un fenomen social periculos.

Toate cele relatate permit a face următoarele concluzii:

– narcomania este un fenomen social dificil, care se deosebeşte de alcoolism nu numai după criteriul social – juridic, dar şi după cel logic;
– definirea narcomaniei în aspect juridic nu poate fi limitat numai prin efectuarea omului.

Definirea narcomaniei, oferită de către autorii Psihiatriei judiciare include în sine următoarele caracteristici:

– dorinţă – pasiune bolnăvicioasă de a continua consumarea de mijloace narcotice ;
– tendinţa majorării dozei (toleranţa) ;
– dependenţa psihică şi generală a organismului faţă de mijloace narcotice (sindromul abstenţial).

Caracteristica generală a narcomaniei şi sistemul de traficul de droguri

Plantele care conţin mijloace narcotice sînt cunoscute încă din antichitate. Oamenii din trecut cunoşteau efectul sedativ al macului şi cânepii . Dar aceste mijloace erau folosite numai în cadrul unor ceremonii rituale. Cercetătorii presupun, că drogurile au început din regiunea sud-estică a Mării Mediterane prin Persia, India, iar mai târziu prin China. Apoi, drogurile au pătruns şi în Europa prin Turcia, Iran şi statele Orientului Apropiat.

Deci în perioada ultimului sfert de veac ca obiect al activităţii organelor de drept ale statului şi al cercetărilor ştiinţifice au devenit infracţiunile, direct sau indirect condiţionate de consumul nemedical de droguri şi care determină în această bază narcomania.

Aspectul medical:

Narcomania ca boală, provocată schimbării patologice în organismul omului, se caracterizează prin “Sindromul narcomaniei “, care include în sine:

– schimbarea activităţii organismului, adică capacitatea lui de a rezista şi nu de a obţine dereglări esenţiale după folosirea sistematică a cantităţilor de droguri permanent mărite, care depăşesc doze mortale (” toleranţă”);
– dependenţă psihică, adică starea de nesatisfacţie, cu gândurile despre consumarea drogurilor ;
– dependenţa fizică, adică schimbarea funcţiilor organismului, care s-a deprins cu intoxicaţia permanentă, şi numai consumând droguri funcţionarea organismului este relativ satisfăcătoare.

Consumătorii de droguri au nevoie de asistenţă medicală, fără care boala progresează şi duce la distrugerea organismului, iar uneori – la moarte.

Aspectul social

Narcomania face din om o fiinţă socialmente periculoasă, distrugând psihic, împunîndu-l să treacă la modul de viaţă antisocial. Narcomania se răspândeşte ca o epidemie şi dăunează sănătăţii poporului. Pentru lichidarea cauzelor şi condiţiilor narcomaniei sînt necesare, nu numai forţele organelor de drept, ale organelor medicale, cît şi forţele întregii societăţi.

Aspectul juridic

Din toate mijloacele narcotice, care provoacă dependenţă, au fost selectate cele mai periculoase şi incluse în:Lista Mijloacelor Narcotice adoptată prin Ordinul Ministerului Ocrotirii Sănătăţii al Republicii Moldova.

Îmbolnăvirea de narcomanie are consecinţe sociale negative. Cercul de prieteni şi cunoscuţi al narcomanilor se limitează la persoanele care consumă mijloace narcotice, se micşorează activitatea lor socială, are loc degradarea personalităţii, ce determină trecerea persoanei pe calea antisocială, în acelaşi timp de comportare criminală.

Trebuie să scoatem la lumină cauza şi să o acceptăm, pentru că apoi să putem găsi singura soluţie definitivă la problema drogurilor.

Infracţiunile legate de traficul de droguri sînt următoarele:

– fabricarea sau desfacerea substanţelor cu efect puternic şi toxice;
– fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea, expedierea ilegală în scop de desfacere sau desfacerea ilegală a mijloacelor narcotice;
– sustragerea de mijloace narcotice;
– organizarea sau întreţinerea de spelunci pentru consumul de mijloace narcotice;
– îndemnul de a consuma mijloace narcotice;
– fabricarea, procurarea, păstrarea sau expedierea ilegală de mijloace narcotice fără scop de desfacere;
– încălcarea regulilor de producţie, procurare, păstrare, evidenţă, livrare, transportare sau expedierea a mijloacelor narcotice;
– procurarea sau păstrarea ilegală a mijloacelor narcotice în cantităţi mici ori consumarea mijloacelor narcotice fără prescripţia medicului;
– semănatul sau creşterea macului pentru opiu şi a cânepei, a căror cultivare este interzisă.

Pericolul consumului de droguri pentru sănătate

Orice drog este o otravă potenţială care poate cauza incapacitate şi chiar moarte, dacă este introdus în organism, consumat în cantităţi greşite, sau amestecat la întâmplare cu alte droguri:

Tipurile de droguri utilizate în general, pot fi împărţite în următoarele categorii:

– alcool
– marijuana
– inhalate
– sedative
– excitante

Narcoticele deprimă creierul şi dau impresia unor senzaţii de plăcere, putere şi superioritate, urmate de litargie, ameţeală, confuzie şi scăderea ritmului inimii şi a capacităţii respiratorii.

Termenul de “narcotic” se referă în general la opium şi la medicamentele contra durerii, în a căror compoziţie intră opium. Printre acestea se numără heroina, morfina şi codeina.

– Codeina este clasificată, din punct de vedere legal, nu şi medical, ca medicament narcotic.
– Heroina, în stare de pulbere albă, este un drog narcotic ilegal. Complicaţiile şi bolile cauzate de narcotice sînt : ( Sida, Cheaguri de sânge, Embolia Pulmonară, Endocardită Bacteriană, Abcesul Cerebral, Hepatita Serică, Ciroza, Malformaţiile).

 

SIDA – consumatorii care folosesc droguri intravenoase (IV), sînt expuşi la virusul SIDA prin acele contaminate. Aceştia sînt categoria în care numărul de cazuri de SIDA creşte cel mai repede.

Cheaguri de sânge – când venele sînt înţepate foarte des, mai ales cu acea nesterilizate, apar cheaguri de sânge sau cicatrice în interiorul venelor.

Embolia pulmonară – o complicaţie foarte gravă poate apărea atunci când cheagurile de sânge se deprind şi plutesc prin circuitul sanguin spre inimă şi plămâni. Pacientul moare din cauza cheagurilor care închid alimentarea cu sânge spre plămâni.

Hepatita serică – inflamarea ficatului este una din problemele obişnuite ale celor care se droghează cu heroină. Aceasta este cauza de un virus transmis de la persoană la persoană prin ace contaminate. Ficatul se umflă şi apar pete neregulate cu inflamaţii uşor colorate. Hepatita cauzează slăbiciuni, pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale, urină închisă la culoare şi o îngălbenire a pielii şi a albului ochilor.

Malformaţiile – copii din femei care au consumat droguri în perioada de sarcină se pot naşte morţi sau cu numeroase malformaţii.

Unele din acestea includ: picioare strâmbe, absenţa unor membre, cerul gurii cu buza despicată (de iepure) şi alte malformaţii interne. Malformaţiile din naştere pot fi cauzate de numeroase droguri. Femeile însărcinate trebuie să evite toate drogurile, inclusiv alcoolul, de-a lungul întregii perioade de sarcină, dar mai ales în primele trei luni de sarcină.

Ciroza – ficatul reacţionează la orice proces inflamatoriu, cum este hepatita, formând un ţesut cicatrizat printre celulele sale. Când acest proces de cicatrizare progresează, boala care survine este cunoscută sub numele de ciroză. Suprafaţa ficatului devine aspră şi încreţită, ca o prună uscată. Ciroza produce numeroase simptome, printre care: scădere în greutate, greaţă cronică, vomă, slăbiciune, pierderea instinctului sexual, inflamarea abdomenului şi hemoragie internă.

Pericolele Consumului De Droguri Asupra Sănătăţii

Marijuana – deşi este cunoscută de aproape 5000 de ani, marijuana este unul dintre cel mai puţin înţelese droguri naturale. Afectează starea de spirit şi gândirea, la fel ca şi alcoolul, şi poate cauza halucinaţii. Cercetătorii sînt preocupaţi de efecte dăunătoare pe care marijuana la are asupra plămânilor. Fumatul frecvent de marijuana este asociat cu un risc crescut de bronşită emfizem şi cancer pulmonar. Printre efecte se numără : slaba motivaţie mentală, capacitatea scăzută de a conduce maşina şi alte performanţe mecanice reduse, scăderea imunităţii corporale, şi chiar afecţiuni ale organelor sexuale. ” Produsele secundare ” ale marijuanei sînt înmagazinate în ficat, plămâni, creier, splină, ţesuturi limfatice şi organe sexuale.

Excitantele

Cocaina (coke, base, crack) şi amfetaminele (speed, crank, ice) sînt cele mai răspândite droguri excitante. Acestea stimulează sistemul nervos central şi produc excitabilitate, vorbire rapidă şi neclară, lipsă de aer, frisoane, transpiraţie, puls şi tensiune mărită, insomnie şi chiar moarte. Excitantele pot cauza afecţiuni mentale şi alte probleme de sănătate cum ar fi:

Psihoza – stimulantele pot produce stări psihice grave care pot stimula, de exemplu, schizofrenia. Multe accidente rutiere, industriale, etc., sînt datorate comportamentului straniu şi dezordonat cauzat de excitante.

Depresia – pe măsură ce stimulează îşi pierde efectul, consumatorul trece printr-o depresie. Aceasta poate fi atât de gravă încât poate duce la sinucidere. Stimulenţii duc la dependenţă psihică iar cercetările demonstrează că dependenţa poate deveni şi fizică.

Insomnia – imposibilitatea de a dormi este unul din efectele cele mai grave ale stimulenţilor. Consumatorii pot petrece zile în şir fără să poată dormi normal. Dacă acest fapt nu este reglementat cît se poate de repede, apar stările psihotice.

HALUCINONILE

Aceste droguri sînt substanţe chimice care modifică modul de a vedea şi a auzi al consumatorului. Ele produc, de asemenea , imagini şi sunete în mintea consumatorului, care în realitate nu sînt prezente. LSD, o pulbere albă, cristalină, insipidă şi incoloră, produce stări de transă, agitaţie, confuzie, frisoane, euforie, depresie, pupile dilatate, plus şi tensiune mărită, precum şi halucinaţii. Poate apărea, de asemenea, şi un comportament necontrolat, sălbatic, temător, mai ales dacă persoana suportă efecte neplăcute imediat după consumarea drogului sau amintiri neplăcute de la “ultima evadare”.

 

Tinerii au nevoie de libertate pentru a face opţiuni adecvate, fără a fi influenţaţi de anturaj. Ei trebuie să fie capabili să zică NU drogurilor şi alcoolului, fără să-şi piardă prietenii. Întrucât ei sînt atât de preocupaţi de a fi acceptaţi la această vârstă, în general nu se simt bine să ceară ajutor de la prieteni – deoarece ar putea părea un semn de slăbiciune. Elevii nu vor fi îndrumaţi să sprijine un prieten care are probleme legate de alcool sau de droguri. Acest lucru trebuie subliniat. Pentru a deveni independenţi şi pentru a lua decizii înţelepte, sănătoase şi sigure, copii trebuie să înveţe cum să evalueze credibilitatea surselor de informaţii, a sfaturilor şi solicitărilor. Deprinderile care îi ajută pe copii să aprecieze pe cine să asculte şi pe cine să creadă promovează atitudini de autoprotecţie şi sporesc respectul faţă de sine, întărind ideea că şi ei pot lua decizii corecte.

 

E clar că există o mulţime de motive pentru care oamenii recurg la droguri. Însă toate acestea sunt simptoamele unei probleme mult mai grave, a unei cauze principale. Astfel de ce un număr atât de mare de oameni talentaţi şi privilegiaţi preferă drogurile în locul realităţii zilelor noastre. Nici majoritatea religiilor nu au putut să le satisfacă, şi aceasta deoarece au trecut cu vederea principala cauză a problemelor oamenilor.

Există numeroşi alţi factori care contribuie la amploarea pe care o ia consumul de droguri. Cei cărora le vine greu să lege relaţii cu semenii lor recurg la droguri pentru a putea face faţă situaţiilor din societate. Ei cred că drogurile îi ajută să aibă mai multă siguranţă de sine, făcându-i să se simtă agreabili, plini de umor şi isteţ. Alţii cred pur şi simplu consideră că e mai uşor să consume droguri decât să prea control asupra proprii lor vieţi, asumându-şi responsabilităţile pe care le implică acest lucru.

 

(exemplu) din viaţă.

Aveam 13 ani, iar sora celui mai bun prieten al meu ne-a invitat într-o seară la ei acasă. Toţi s-au apucat să fumeze marijuana. La început am refuzat să fumez şi eu, dar, după ce am fost invitat de mai multe ori să încerc, în cele din urmă am luat. Aşa a ajuns Michael din Africa de Sud să păşească în lumea drogurilor. Atât Michael, cît şi Darren au început apoi să consume şi alte droguri, cum ar fi LSD, opium şi stimulate.N-am crezut niciodată, că mă voi droga, spune Michael, dar acei băieţi erau singurii mei prieteni şi, cum e şi firesc, ajungi să faci ceea ce fac ei.

Deseori, această problemă a copiilor noştri (consumarea drogurilor) constituie o ocazie dureroasă adusă la adresa noastră, a părinţilor, precum şi la adresa societăţii în general. Săptămână de săptămână trudim pentru bani, dedicându-ne timpul şi energia succesului material. Copii noştri ne solicită extraordinar de mult pe plan fizic şi psihic. Dar este de calitate timpul pe care li-l oferim? E mai uşor să le dăm bani ca să ne lese în pace. Chiar mai uşor decât să-i ascultăm când ne vorbesc despre temerile lor, despre speranţele lor sau despre grijile lor. În seara asta, când vom relaxa în faţa televizorului, vom şti şi noi oare ce fac copii noştri?

Şi vom putea adăuga: Ştim ce gândesc ei?

Încheiere

Având în vedere toate cele expuse mai sus, lichidând divergentele ce apar în legislaţie, statul Republica Moldova trebuie şi cred că va face tot posibilul pentru că cetăţenii lui să dispună de o sănătate reală şi maximum-posibilă, fără de care celelalte valori sociale, bunuri, chiar cele mai suprem, îşi pierd importanţa lor eventuală sau valorică.