Ultima variantă a legii nediscriminare este la fel de periculoasă

Prim-ministrul Vlad FILAT a convocat pe 10 mai o şedinţă de lucru la Guvern cu participarea vicepremierului Iurie LEANCĂ, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ministrului Justiţiei, Oleg EFRIM şi viceministrei Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia GHERMAN.

În cadrul şedinţei au fost prezentate rezultatele negocierilor cu partenerii europeni pe marginea proiectului Legii anti-discriminare. În urma informaţiei prezentate, proiectul Legii a fost definitivat.

Sintagma “orientare sexuală” este prezentă în lege!

Articolul 7 al legii, care interzice discriminarea în câmpul muncii prevede că “interzicerea discriminării pe bază de orientare sexuală va fi aplicată în domeniul angajării în câmpul muncii şi ocupării”.

Această prevedere se pare că nu este atât de exclusivă și poate fi interpretată extensiv și peste celelalte domenii. Iată un comentariu al unei activiste pro-homosexualitate, Nadia Lefter, lăsat pe facebook în grupul “ACȚIUNE împotriva DISCRIMINĂRII” despre “schimbarea” recentă din “Legea Nediscriminare”, care denotă cele concluzionate de mine:

“ ca legea sa nu fie aplicabila tuturor situatiilor, ei ar trebui sa puna peste tot “cu exceptia orientarii sexuale”. Parerea mea este ca legea poate fi utilizata destul de bine. S-a scos orientarea sexuala din text, dar a ramas in esenta ca Valuta sa nu se incordeze mai mult. Ei pot crede ca au castigat. Dar noi putem utiliza legea in folosul nostru.”

Vlad Filat a argumentat necesitatea includerii acestei sintagme pentru domeniul muncii făcând corelații cu vremurile de persecuții față de evrei. Dumnealui spunea că nu putem admite să fie scris pe magazine mențiuni de felul “Nu angajăm homosexuali!” sau cum erau pe timpuri “În magazin se interzice intrarea evreilor !”. Într-adevăr, acele vremuri au fost grele pentru poporul evreu și nu era nici o lege care să-i protejeze. Dar oare realitatea socială de azi din țara noastră necesită o astfel reglementare? Câte plăcuțe sau inscripții de acest fel ați văzut? Eu nu am văzut niciuna.

Minoritățile sexuale se plâng că sunt discriminați, mai mult chiar, ei dramatizează situația și folosesc și celelalte minorități, care de fapt nu se plâng că sunt discriminate și nu cer adoptarea acestei legi, pentru a camufla o situație care ar arăta că Republica Moldova are nevoie de așa o lege, pentru că am avea multe cazuri de discriminare în țară.

Codul muncii și Convențiile Organizației Internaționale a Muncii previn și sancționează discriminarea. Toate cazurile de discriminare care au loc la locul de muncă se soldează cu succes și se face dreptate salariatului, acesta beneficiind de o protecție specială în raporturile juridice de muncă. Astfel, este neadevărată afirmația că homosexualii sunt discriminați când sunt angajați la locul de muncă. În acest sens nu a fost prezentat nici un caz de discriminare, în care persoanele respective să nu fi primit protecția necesară din partea legii, în cazul în care era necesar, pentru că nici nu sunt astfel de cazuri.

Codul muncii prevede la articolul 57, alin.(1) că la încheierea contractului individual de muncă, persoana care se angajează prezintă angajatorului doar cinci documente după cum urmează: buletinul de identitate, carnetul de muncă, documentele de evidență militară, diploma de studii și certificatul medical, în unele cazuri anumite legi speciale cer și prezentarea cazierului juridic(spre exemplu, colaboratorilor vamali). Alin.(2) al aceluiași articol spune clar “Se interzice angajatorilor să ceară de la persoanele care se angajează alte documente decât cele prevăzute la alin.(1)”. De unde angajatorul ar putea ști despre orientarea sexuală? Constituția Republicii Moldova protejează viața privată a fiecărui om (Articolul 28 al Constituției RM spune: “Statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată.”). De ce cineva și-ar expune viața sa intimă dacă celorlalte persoane le este interzis să o violeze? Angajatorul ar putea afla despre orientarea homosexuală a persoanei doar în cazul în care aceasta și-ar expune-o evident într-un comportament indecent și imoral, sau dacă ar prezenta-o cu un scop de a frustra și intimida persoana dată și de a o provoca să o concedieze sau să nu o angajeze, ca mai apoi să o poată învinui și să își bată joc de ea. Sau, această persoană, poate începe să promoveze și să impună acest stil de viață și altora, așa cum și o cer de fapt în proiectul de lege discutat.

Modificările importante aduse proiectului de lege sunt schimbarea titlului legii din “Legea cu privire la prevenirea și combaterea discriminării” în “Legea cu privire la egalitatea de șanse”. Nu văd o necesitate din punct de vedere al tehnicii juridice de a fi schimbată denumirea legii și înlocuite unele sintagme din lege. Unicul motiv pe care îl pot presupune este cel politic, adică titlul legii a fost modificat pentru că cuvântul “nediscriminare” deja deranjează auzul și s-a dorit liniștire a spiritelor pentru ca legea să fie adoptată mai ușor. Premierul Vlad Filat, la emisiunea “Moldova în direct” pe 10 mai a explicat schimbarea titlului legii doar cu o afirmație neargumentată : “Se numește corect !”

O altă modificare o constituie prevederea de la alin. (2) al art. 1, care stabilește unele domenii de excepție pentru aplicarea acestei legi, și anume :

(2) Prevederile prezentei legi nu se extind şi nu pot fi interpretate ca aducând atingere:

a)  familiei, care se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie;

b)  raporturilor de adopţie;

c)  cultelor religioase şi părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile lor religioase.

Excepțiile sunt importante și au fost deseori invocate de reprezentanții societății civile, pentru că proiectul inițial nu le prevedea, în timp ce erau prezente în directive.

Cred că s-a decis includerea lor pentru a închide gura societății care strigă împotriva proiectului. În cadrul discuțiilor anterioare privind proiectul inițial, deseori s-a menționat că instituția familiei și copiii sunt în pericol, acesta cred că este motivul pentru care premierul și ceilalți au decis să ne asigure că ei vor fi în afara oricărui pericol.

Însă, acele îngrijorări rămân valabile și acum. Pericolul în care este pusă instituția familiei, copiii, libertatea de exprimare, libertatea de convingere, despre care se vorbea atunci are drept temei practica statelor UE care au adoptat această lege. Acolo adoptarea ei a urmat cu o avalanșă de alte legi sub presiunea de lobby a minorităților sexuale. Astfel, în statele UE s-a ajuns la legalizarea căsătoriilor homosexuale, încuviințarea adopției copiilor de către cuplurile homosexuale și alte foarte periculoase. Privind la statele care au practică în acest sens nu vrem să repetăm greșelile lor, pentru că deja știm ce urmează și nu vrem așa consecințe usturătoare.

Proiectul de lege anti-discriminare are 3 scopuri oficiale și doar unul real

În preambulul legii este stipulat că proiectul de lege are drept scop implementarea directivelor UE. Aliniatul 1 al legii prevede că “scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării precum şi asigurarea egalităţii de şanse sau tratament tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sfera politică, economică, socială, culturală, şi în alte sfere ale vieţii fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică,  limbă, religie sau convingere, sex, vârstă, dezabilitate, opinie, apartenenţă politică, sau pe bază de orice alt criteriu similar.”

Scopul politic declarat de premierul Filat și de alte persoane interesate este de a ne onora obligațiunile față de Uniunea Europeană pentru a obține regimul liberalizat de vize. Deși, premierul în cadrul emisiunii la Moldova 1 a spus că nu acesta este scopul, ci asigurarea de drepturi, unui mediu tolerant și egalității de șanse pentru toți cetățenii, chiar dacă toată emisiunea a vorbit despre obiective și angajamente asumate.

Întrebarea mea este: “Chiar pentru toți cetățenii se luptă premierul Filat? Care este obiectivul lui real ?”

Punctul 18 al Planului dezvăluie adevăratul scop al legii privind combaterea și prevenirea discriminării, altul decât cel declarat oficial.

Se pare că acest scop este la fel unul declarativ, Uniunea Europeană, potrivit raportării făcute de Guvern în Planul menționat mai sus, fiind interesată de fapt ca Republica Moldova să “asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale minorităților sexuale”, și nu este atât de interesată de celelalte categorii prevăzute de directivele menționate în preambulul legii.

În cadrul proiectului au rămas prevederile privind instituirea unui Consiliu pentru prevenirea și combaterea discriminării, care este foarte periculos.

În România există infamul Centru Național pentru Combaterea Discriminării. Echivalentul lui în Marea Britanie este Comisia Egalității și a Drepturilor Omului. Publicația The Telegraph a publicat un comentariu din care reiese ca această Comisie respinge în mod constant cazurile creștinilor care se plâng de discriminare religioasa, dar este deosebit de bunăvoitoare când e vorba de plângerile de discriminare ale homosexualilor. Acest consiliu primește atribuții destul de largi și periculoase, despre care am scris aici: http://batinirina.wordpress.com/2011/04/05/atributiile-largi-si-periculoase-ale-consiliului-privind-prevenirea-si-combaterea-discrminarii-potrivit-proiectului-de-lege-antidiscriminare/

Proiectul de lege mai presupune inversarea sarcinii probațiunii, ceea ce implică demonstrarea nevinovăției în cazul în care o persoană este acuzată în Instanța de Judecată de discriminare. Această sarcină este una foarte grea și este destul de ușor pentru partea care acuză să te învinuiască, și apoi persoana învinuită urmează să dovedească prin instanțe că nu a discriminat. Este o premisă spre hărțuirea persoanelor care au o opinie neloială față de modul de viață homosexual. De frică să nu fie învinuiți și târâți prin instanțe oamenii vor refuza să mai scoată un cuvânt, să-și spună opinia, pentru că de altfel va trebui să cheltui bani și timp enorm pentru a demonstra că nu ești vinovat.

O problemă destul de gravă care lovește în democrație este felul în care a fost elaborat acest nou proiect de lege. Această nouă variantă  a fost dată publicității pe 10 mai, iar premierul Vlad Filat spune că la sfârșitul săptămânii urmează să fie transmisă în Guvern pentru a fi aprobată în următoarea ședință a Guvernului. Premierul a menționat că nu se permite nici o altă negociere sau propunere de modificare a conceptului legii. Acest fel de elaborare a legilor fără consultarea lor cu publicul contravine principiilor democratice și legii nr. 52 din 2003 privind transparența decizională în administrația publică, și în special încalcă toate principiile enumerate în articolul 2 al legii respective.