Ferice de cei ce plîng

0
1613

Fetiţa Afganeză plânge pentru soarta ţării ei

Cum poţi să fii fericit când plângi? A doua fericire spusă de Domnul Isus în predica de pe munte zice:

Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi! (Matei 5:4)

Când a auzit despre păcatele grave în care au căzut unii creştini din Corint, Apostolul Pavel le-a scris prima epistolă şi i-a mustrat aspru, cerând bisericii să ia urgent atitudine faţă de cei care au păcătuit ca să fie daţi afară. Aceasta poruncă a lui Pavel a produs multă întristare, dar şi multă pocăinţă cu îndreptare. De aceea, Apostolul le-a scris în a doua epistolă astfel:

Măcar că v-am întristat prin epistola mea (se referă la prima epistolă), nu-mi pare rău; şi, chiar dacă mi-ar fi părut rău –căci văd că epistola aceea v-a întristat (măcar că pentru puţină vreme) – totuşi acum mă bucur, nu pentru că aţi fost întristaţi, ci pentru că întristarea voastră v-a adus la pocăinţă. Căci aţi fost întristaţi după voia lui Dumnezeu, ca să n-aveţi nici o pagubă din partea noastră. În adevăr, când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăinţă care duce la mântuire şi de care cineva nu se căieşte niciodată; pe când întristarea lumii aduce moartea. Căci uite, tocmai întristarea aceasta a voastră, după voia lui Dumnezeu, ce frământare a trezit în voi! Şi ce cuvinte de dezvinovăţire! Ce mânie! Ce frică! Ce dorinţă aprinsă! Ce râvnă! Ce pedeapsă! În toate, voi aţi arătat că sunteţi curaţi în privinţa aceasta. (2 Corinteni 7:8-11)

Cuvântul lui Dumnezeu menţionează două feluri de întristare:

  1. După voia lui Dumnezeu este întristarea care duce la pocăinţă.
  2. În felul lumii este întristarea care nu duce la pocăinţă, chiar dacă se întristează de păcatele săvârşite.

Doar cel ce se întristează după voia lui Dumnezeu, se pocăieşte deplin, se lasă de păcatele săvârşite şi va primi mângâiere de la Dumnezeu?

Ce simţi când te gândeşti la păcatele săvârşite? Nu vrei să te întristezi după voia lui Dumnezeu ca să te pocăieşti şi să ai parte de fericirea adevărată?