Din istoria şi actualitatea bisericii din Căpriana

Astăzi am avut bucuria să mă aflu la serviciul divin al Bisericii Baptiste din satul Căpriana, fiind invitat anterior de Sergiu Rutcovschi şi de pastorul Valeriu Nistor. Am luat cu mine manuale de studiu biblic şi le-a propus creştinilor adunaţi să studiem prima lecţie din cursul “Vrei să fii ucenicul lui Hristos? Trebuie să plăteşti preţul!” Am primit o deosebită plăcere să văd pasiunea şi dragostea pentru Cuvântul lui Dumnezeu pe care o arăta fiecare din cei veniţi la închinare. Prin intermediul acelei lecţii ne-am făcut fiecare o evaluare a preţului pe care îl plătim ca şi ucenici ai lui Hristos şi felullui cum mărturisim altora despre El.

La încheiere, diaconul Vasile Nistor a luat manualele rămase ca să predea acest curs în întregime celor 30 de copiii ai străzii la care le slujesc împreună cu biserica şi cu Misiunea de Caritate.

Biserica se adună acum într-o încăpere a noului lăcaş de închinare care este la moment în construcţie. Să ne rugăm cu toţii pentru bunul mers al acestei construcţii şi ca să ajute Domnul Biserica să finalizeze această construţie în anul care vine.

Printre creştinii veniţi la închinare m-am bucurat mult să-l întâlnesc pe prietenul meu, artistul Tudor Rotaru.

După serviciul divin, Sergiu şi Tatiana Rutcovschi ne-au invitat să luăm masa la ei şi am avut o plăcută părtăşie creştină. Sergiu este printre primii ucenici pe care mi-a dat Domnul să-i învăţ Cuvântul Lui. Fiind invalid din copilărie, aceasta nu l-a oprit şi nu l-a limitat pe Sergiu nici odată să ducă Evanghelia. Îmi amintesc cum încă atunci când era student la Colegiul Financiar-Bancar, mergea săptămânal în satul Ciobanca, care este vecin cu Căpriana, ca să le spună oamenilor Evanghelia şi să-i înveţe din Sfintele Scripturi.

La masă, pastorul Valeriu Nistor mi-a povestit lucruri interesante din istoria bisericii din satul Căpriana. Sava Jitari, în timpul primului război mondial, a fost luat ca şi prizonier şi a stat întemniţat în Polonia. Acolo a primit Noul Testament pe care l-a citit şi apoi l-a adus cu el când s-a întors acasă în Căpriana. Ajuns în sat, a început să spună soţiei şi altora despre puterea Evangheliei şi pocăinţă. La sucrt timp L-a acceptat în inimă pe Domnul Isus şi socrul lui, d-ul Struţ Gheorghe, care apoi şi-a oferit casa proprie ca şi loc de închinare.

Prin anii 78-80, biserica din Căpriana număra peste 100 de membri şi aceasta din pricina că oamenii Îl căutau pe Dumnezeu doar totul le era interzis. Mănăstorea fusese transformată în sanatoriu pentru oamenii bolnavi de tuberculoză, iar bisericile au fost toate închise. Creştinii baptişi erau totdeauna purtaţi la raion şi puşi să plătească amenzi mari pentru faptul că se adunau şi se închinau Mântuitorului.

Tudor Ungureanu povestea despre un creştin, care îi este rudă, cum odată a fost chemat la un birou. Funcţionarul de stat a încercat să-l intimideze şi i-a spus: “De ce nu ascultaţi de autorităţi şi continuaţi să vă adunaţi? Matale vrei război? ” La aceasta bătrânul i-a răspuns: “Tovarăşe, eu am luat parte la două războaie, am fost rănit şi am suportat toate greutăţile războiului. Oare pot eu să vreau război?” Apoi, a plătit amenda şi a plecat acasă ca apoi să meargă iar la următorul serviciu divin şi să se închine Mântuitorului.

În prezent, biserica din satul Căpriana numără 19 membri. Mulţi oameni au plecat peste hotare şi printre ei sunt şi membri ai bisericii. Oamenii însă doresc şi se întorc din inimă la Hristos. Astfel, 6 bărbaţi şi femei au făcut legământ cu Isus Hristos şi aşteaptă să se boteze în curând. Dumnezeu să binecuvânteze biserica din Căpriana.