De ce Dumnezeu i-a permis lui Balaam să plece la Balac şi apoi l-a împiedicat prin îngerul care i-a ieşit în cale?

Întrebare:

Vreau sa știu de ce Dumnezeu ii permite lui Balaam sa plece, însa apoi vine un înger şi îl împiedica sa plece, si-i spune într-un fel prin care înţeleg ca nu ia fost permis. Va rog, vreau informație exacta. Mulțumesc.

Cine este Balaam?

Istoria lui Balac şi Balaam este descrisă în capitolele 22-24 din cartea Numeri.

Balac, fiul lui Ţipor, a văzut tot ce făcuse Israel, amoriţilor. Şi Moab a rămas foarte îngrozit în faţa unui popor atât de mare la număr; l-a apucat groaza în faţa copiilor lui Israel. Moab a zis bătrânilor lui Madian: „Mulţimea aceasta are să înghită tot ce este în jurul nostru, cum paşte boul verdeaţa de pe câmp.” Balac, fiul lui Ţipor, era pe atunci împărat al Moabului. El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor pe Râu, în ţara fiilor poporului său, ca să-l cheme şi să-i spună: „Iată, un popor a ieşit din Egipt, acoperă faţa pământului şi s-a aşezat în faţa mea. Vino, te rog, să-mi blestemi pe poporul acesta, căci este mai puternic decât mine; poate că aşa îl voi putea bate şi-l voi izgoni din ţară, căci ştiu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat şi pe cine blestemi tu este blestemat.” (Numeri 22:2-6)

Astfel…

Bătrânii lui Moab şi bătrânii lui Madian au plecat, având cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam şi i-au spus cuvintele lui Balac. (Numeri 22:7)

Cu toate că ştia bine care este atitudinea lui Dumnezeu faţă de poporul Său Israel, pentru că era un om care iubea plata fărădelegii …

Balaam le-a zis: „Rămâneţi aici peste noapte şi vă voi da răspuns, după cum îmi va spune Domnul.” Şi căpeteniile Moabului au rămas la Balaam. Dumnezeu a venit la Balaam şi a zis: „Cine sunt oamenii aceştia pe care-i ai la tine?” Balaam a răspuns lui Dumnezeu: „Balac, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului, i-a trimis să-mi spună: „Iată, un popor a ieşit din Egipt şi acoperă faţa pământului; vino, dar, şi blestemă-l; poate că aşa îl voi putea bate şi-l voi izgoni.” Dumnezeu a zis lui Balaam: „Să nu te duci cu ei; şi nici să nu blestemi poporul acela, căci este binecuvântat.” Balaam s-a sculat dimineaţa şi a zis căpeteniilor lui Balac: „Duceţi-vă înapoi în ţara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.” Şi mai marii Moabului s-au sculat, s-au întors la Balac şi i-au spus: „Balaam n-a vrut să vină cu noi.” (Numeri 22:8-14)

Balac nu s-a lăsat şi…

Balac a trimis din nou mai multe căpetenii mai cu vază decât cele dinainte. Au ajuns la Balaam şi i-au zis: „Aşa vorbeşte Balac, fiul lui Ţipor: „Nu mai pune piedici, şi vino la mine; căci îţi voi da multă cinste şi voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog, şi blestemă-mi poporul acesta!” (Numeri 22:15-17)

Cu toate că ştia clar voia lui Dumnezeu care îi interzicea să meargă la Balac şi să blesteme pe Israel, ca unul care era măcinat de patima iubirii plăţii fărădelegii…

Balaam a răspuns şi a zis slujitorilor lui Balac: „Să-mi dea Balac chiar şi casa lui plină de argint şi de aur, şi tot n-aş putea să fac niciun lucru, fie mic, fie mare, împotriva poruncii Domnului Dumnezeului meu. Totuşi, vă rog, rămâneţi aici la noapte, şi voi vedea ce-mi va mai spune Domnul.” (Numeri 22:18-19)

De ce să mai întrebi de Domnul a doua oară când mesajul Lui a fost foarte clar prima dată când i-a zis: “Să nu te duci cu ei; şi nici să nu blestemi poporul acela, căci este binecuvântat”?

De ce i-a îngăduit Dumnezeu lui Balaam să plece la Balac?

El totuşi, mânat de patima iubirii plăţii fărădelegii, a venit să întrebe a doua oară şi atunci…

Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopţii şi i-a zis: „Fiindcă oamenii aceştia au venit să te cheme, scoală-te şi du-te cu ei; dar să faci numai ce-ţi voi spune.” (Numeri 22:20)

Atrag atenţia cititorului că motivul pentru care i-a permis Dumnezeu să meargă a fost fiindcă oamenii lui Balac au venit a doua oară să-l cheme, şi, reieşind din ceea ce s-a întâmplat apoi, este foarte evident că Dumnezeu a vrut să-i arate slava Sa din plin lui Balac.

Totuşi…

Balaam a mers pentru că a iubit plata fărădelegii

Apostolul Petru când vorbeşte despre învăţătorii şi prorocii mincinoşi scrie:

După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit şi au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii. (2 Petru 2:15)

Deci, Balaam, a părăsit calea cea dreaptă şi a rătăcit pentru că a iubit plata fărădelegii. Dumnezeu cunoaşte inimile oamenilor şi atunci când a plecat Balaam la drum ştia bine că el este pornit să facă rău. De aceea…

Dumnezeu S-a aprins de mânie pentru că plecase. Şi Îngerul Domnului S-a aşezat în drum, ca să i Se împotrivească. Balaam era călare pe măgăriţa lui, şi cei doi slujitori ai lui erau cu el. Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum cu sabia scoasă din teacă în mână, s-a abătut din drum şi a luat-o pe câmp. Balaam şi-a bătut măgăriţa ca s-o aducă la drum. Îngerul Domnului S-a aşezat într-o cărare dintre vii, şi de fiecare parte a cărării era câte un zid. Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului; s-a strâns spre zid şi a strâns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut-o din nou. Îngerul Domnului a trecut mai departe şi S-a aşezat într-un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului şi s-a culcat sub Balaam. Balaam s-a aprins de mânie şi a bătut măgăriţa cu un băţ. Domnul a deschis gura măgăriţei, şi ea a zis lui Balaam: „Ce ţi-am făcut, de mai bătut de trei ori?” Balaam a răspuns măgăriţei: „Pentru că ţi-ai bătut joc de mine; dacă aş avea o sabie în mână, te-aş ucide pe loc.” Măgăriţa a zis lui Balaam: „Nu sunt eu oare măgăriţa ta pe care ai călărit în tot timpul până în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ţi fac aşa?” Şi el a răspuns: „Nu.” Domnul a deschis ochii lui Balaam, şi Balaam a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă în mână. Şi s-a plecat şi s-a aruncat cu faţa la pământ. Îngerul Domnului i-a zis: „Pentru ce ţi-ai bătut măgăriţa de trei ori? Iată, Eu am ieşit ca să-ţi stau împotrivă, căci drumul pe care mergi este un drum care duce la pierzare, înaintea Mea. Măgăriţa M-a văzut şi s-a abătut de trei ori dinaintea Mea; dacă nu s-ar fi abătut dinaintea Mea, pe tine te-aş fi omorât, iar pe ea aş fi lăsat-o vie.” Balaam a zis Îngerului Domnului: „Am păcătuit, căci nu ştiam că Te-ai aşezat înaintea mea în drum; şi acum, dacă nu găseşti că e bine ce fac eu, mă voi întoarce.” (Numeri 22:22-34)

Drumul pe care mergea Balaam ducea la pierzare pentru el tocmai din pricina intenţiilor inimii lui rele. Pentru că a iubit plata fărădelegii el era gata să blesteme şi să facă orice, doar să capete argintul făgăduit de Balac. De aceea…

Îngerul Domnului a zis lui Balaam: „Du-te cu oamenii aceştia; dar să spui numai cuvintele pe care ţi le voi spune Eu.” Şi Balaam a plecat înainte cu căpeteniile lui Balac. (Numeri 22:35)

Totuşi…

Balaam a călcat Cuvântul lui Dumnezeu şi a încercat să blesteme pe poporul lui Dumnezeu

Capitolele 23 şi 24 din cartea Numeri ne relatează cum Balaam a făcut trei încercări să blesteme pe poporul Israel, cu toate că de fiecare dată Dumnezeu înt
orcea blestemul lui în binecuvântare, spre ruşinea lui şi ca să crape de ciudă şi de disperare Balac, împăratul Moabului care a pus la cale acest plan diabolic de a distruge poporul lui Dumnezeu prin blestem. În cartea Iosua, Dumnezeu spune:

Balac, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului, s-a sculat şi a pornit la luptă împotriva lui Israel. A chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme. Dar n-am vrut să ascult pe Balaam: el v-a binecuvântat, şi v-am izbăvit din mâna lui Balac. (Iosua 24:9-10)

Este absolut evident că Balaam a vrut să blesteme şi a blestemat dar Dumnezeu i-a pus pe buze binecuvântarea lui Israel. Dacă a văzut că nu i-a reuşit acest plan, numai ca să poată primi plata fărădelegii făgăduită de Balac…

Balaam a învăţat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel

În cartea Apocalipsa este scris:

Dar am ceva împotriva ta. Tu ai acolo nişte oameni care ţin de învăţătura lui Balaam, care a învăţat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să mănânce din lucrurile jertfite idolilor şi să se dedea la curvie. (Apocalipsa 2:14)

Imediat după ce Balaam a încercat să blesteme pe poporul lui Dumnezeu şi nu i-a reuşit (Numeri 22-24), următorul capitol din cartea Numeri începe astfel:

Israel locuia în Sitim; şi poporul a început să se dea la curvie cu fetele lui Moab. Ele au poftit poporul la jertfele dumnezeilor lor; şi poporul a mâncat şi s-a închinat până la pământ înaintea dumnezeilor lor. Israel s-a alipit de Baal-Peor, şi Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel. Domnul a zis lui Moise: „Strânge pe toate căpeteniile poporului şi spânzură pe cei vinovaţi înaintea Domnului în faţa soarelui, pentru ca să se întoarcă de la Israel mânia aprinsă a Domnului.” Moise a zis judecătorilor lui Israel: „Fiecare din voi să ucidă pe aceia dintre ai lui care s-au alipit de Baal-Peor.” Şi iată că un bărbat dintre copiii lui Israel a venit şi a adus la fraţii lui pe o madianită, sub ochii lui Moise şi sub ochii întregii adunări a copiilor lui Israel, pe când plângeau la uşa Cortului întâlnirii. La vederea acestui lucru, Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, s-a sculat din mijlocul adunării şi a luat o suliţă în mână. S-a luat după omul acela din Israel până în cortul lui, i-a străpuns prin pântece pe amândoi: atât pe bărbatul acela din Israel cât şi pe femeia aceea. Şi a încetat astfel urgia care izbucnise printre copiii lui Israel. Douăzeci şi patru de mii au murit loviţi de urgia aceea. (Numeri 25:1-9)

Cine a pus la cale acest plan diabolic? Balaam este cel care a învăţat pe Balac cum să-i corupă spiritual pe cei din poporul Israel, doar ca să poată primi plata fărădelegii. Aceasta aflăm din cuvintele pe care le-a spus Moise căpeteniilor oştirii lui Israel după ce s-au întors de la răzbunarea Madianiţilor şi a fiilor lui Moab. Ei au lăsat cu viaţă femeile moabite şi Moise a zis:

Iată, ele sunt acelea care, după cuvântul lui Balaam, au târât pe copiii lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor; şi atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului. (Numeri 31:16)

Toate au fost puse la cale de Balaam. Tocmai pentru că a iubit plata fărădelegii a ajuns el să pună la cale un astfel de plan diabolic împotriva poporului Israel. Tocmai de aceea i-a stat împotrivă îngerul de fiecare dată, ca să-l avertizeze şi să-l facă să se pocăiască de pornirile rele ale inimii lui prinse în cursa şi patima iubirii plăţii fărădelegii.

Să fugim de iubirea de bani

Să punem la inimă fiecare din noi aceste cuvinte pe care le-a adresat Apostolul Pavel lui Timotei, dar care se aplică în aceeaşi măsură fiecărui creştin. El a zis:

Negreşit, evlavia însoţită de mulţumire este un mare câştig. Căci noi n-am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. Dacă avem, dar, cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri. Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, şi caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea. Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică, la care ai fost chemat şi pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori. (1 Timotei 6:6-12)

Să ne ferească Dumnezeu de iubirea de bani pentru că aceasta ne poate duce în fărădelege.