Cum va fi răsplătit de Dumnezeu omul care protejează natura?

Întrebare:

M-am tot gândit la faptul că pe majoritatea fântinilor publice, din care pot bea apă trecătorii însetați, sunt montate cruci și, dacă ați observat, majoritatea celor care beau din ele și își potolesc setea spun: “Doamne ajută, că am găsit fântâna asta” sau “Doamne, ai grijă de cel care a ridicat această fântână”. Și iată întrebarea mea: cât valorează în ochii lui Dumnezeu munca unui om care forează o  fântână, plantează un copac sau o floare? Teoretic vorbind, protejând natura ne protejăm pe noi, dacă facem o fântână vor bea oamenii însetați din ea, dacă plantăm un copac sau o floare vom avea parte de aer curat și așa mai departe. Deci ce răsplată va avea de la Dumnezeu cel care  protejează natura și pe semenii săi? Mulțumesc anticipat!

Dumnezeu ne-a încredințat creația Sa

Toată creația ne-a fost dată în stăpânire

În cele șaze zile ale creației, Dumnezeu a făcut tot ce este în cer și pe pământ. La urmă i-a creat pe primul bărbat și pe prima femeie.

Dumnezeu i-a binecuvântat şi  le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ”. (Geneza 1:28)

Ca să ne putem bucura împreună cu Creatorul, stăpânirea noastră asupra creației Sale trebuie să fie înțeleaptă. De altfel, ce gospodar sau stăpân este acela căruia nu-i pasă de bunurile din gospodăria sa și le administrează fără chibzuință? Dumnezeu să ne ajute ca să păzim și să păstrăm cu înțelepciune tot ce ne-a încredințat.

Iubește pe aproapele tău

Cât privește săparea unei fântâni, sădirea unui copac sau facerea oricarui alt bine spre bucuria oamenilor, aceasta ar trebui să fie o stare a inimii care să ne caracterizeze pe toți.

Fiind întrebat de un cărturar, care este cea mai mare poruncă din Lege, Domnul isus i-a răspuns:

„Cea dintâi este aceasta: „Ascultă Israele! Domnul Dumnezeul    nostru este un singur Domn”; şi: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta”; iată porunca dintâi. Iar a doua este următoarea: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.” (Marcu 12:29-31)

Iar în Evanghelia după Matei 7:12 Domnul Isus afirmă următoarele:

”Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Prorocii.”

Esența învățăturii lui Hristos este dragostea pentru aproapele. Facem un lucru plăcut lui Dumnezeu dacă săpăm o fântână, sădim un copac sau facem orice alt lucru bun, motivați fiind de dragostea pentru aproapele nostru.

Cu privire la răsplata pentru aceste fapte bune, trebuie să clarificăm un aspect deosebit de important:

Fără Hristos nu putem primi răsplată de la Dumnezeu

Înțeleptul Solomon a scris în cartea Ecleziastul astfel:

Fiindcă pe pământ nu este niciun om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască. (Eclesiastul 7:20)

De ce-i așa? Deoarece moștenim încă de la naștere o fire păcătoasă, care își pune amprenta pe orice lucru făcut de noi și mai ales pe motivațiile noastre. Toți oamenii sunt păcătoși, iar plata păcatului este moartea. Din această cauză, pentru a putea face binele cu adevărat, în speranța unei răsplătiri de la Dumnezeu, noi trebuie mai întâi să ne rezolvăm problema păcatului. Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, Domnul Isus Hristos, pe acest pământ ca să ia asupra Sa vina și pedeapsa pentru păcatele noastre. Doar atunci când ne pocăim din inimă și intrăm în Noul Legământ cu El, primim iertarea deplină a păcatelor noastre și putem să umblăm prin faptele bune pe care El le-a pregătit mai dinainte pentru noi. Și Hristos ne învață că, din moment ce am ajuns creștini, suntem chemați să fim plini de râvnă pentru fapte bune și accentuiază să fim cei dintâi în fapte bune.

Creștinii vor fi răsplătiți pentru faptele lor bune sau rele

Fiecare creștin urmează să se înfățișeze la Judecata lui Hristos ca să dea socoteală pentru binele sau răul pe care l-a făcut pe când locuia în trup pe acest pământ.  Apostolul Pavel a scris:

Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup. (2 Corinteni 5:10)

Dacă încă nu ești născut din nou, să știi și să înțelegi că nu ai puterea de a face suficiente fapte bune care să satisfacă standardul lui Dumnezeu. Grăbește-te să-ți rezolvi problema păcatului, venind cu pocăință la Domnul Isus Hristos. Iar pe cei ce sunt deja ucenici ai lui Hristos îi îndemn să-L urmeze în toată învățătura Sa făcând binele, ca să poată ține capul sus în ziua Judecății lui Hristos (la care toți trebuie să ne înfățișăm) și să primească o răsplată frumoasă. Așa să ne ajute Dumnezeu.