Întrebare:
Vă rog să-mi arătaţi unde scrie în Biblie că după a doua Sa venire, Domnul Isus rămâne pe pământ pentru Împărăția de o mie de ani? Cum aşa pe pământ? Unde se va afla cetatea sfântă, Noul Ierusalim în timpul împărăţiei Domnului de o mie de ani? După câte înţeleg – în ceruri. Cum aşa cetatea sfântă, Noul Ierusalim va fi în ceruri, iar Domnul Isus împărăţeşte o mie de ani pe pământ?
Din întrebare înțeleg că acceptați ideea că împărăția de o mie de ani va avea loc pe pământ, lucru care ni-l confirmă capitolul 20 din cartea Apocalipsa. În acest text se arată că tabăra sfinților, care vor împărăți în acea perioadă de o mie de ani, se va afla în cetatea preaiubită și neamurile, înșelate de Satana, se vor sui pe fața pămânului și vor înconjura tabăra sfinților și cetatea preaiubită:
Cînd se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi deslegat; şi va ieşi din temniţa lui, ca să înşele Neamurile, cari sînt în cele patru colţuri ale pămîntului, pe Gog şi pe Magog, ca să-i adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării. Şi ei s-au suit pe faţa pămîntului, şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea prea iubită. Dar din cer s’a pogorît un foc care i- a mistuit. (Apocalipsa 20:7-9)
Vreau încă odată să atrag atenția la faptul că sfinții, care vor împărăți în această perioadă de timp, vor fi pe pământ. De ce? Pentru că același text de la Apocalipsa 20 ne repetă de două ori (ceea ce înseamnă că este foarte important) că cei ce au parte de întâia înviere nu vor împărăți singuri, ci vor împărăți împreună cu Hristos o mie de ani:
Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celorce au şezut pe ele, li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celorce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvîntului lui Dumnezeu, şi ale celor ce nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei, şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mînă. Ei au înviat, şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani. Ceilalţi morţi n-au înviat pînă nu s-au sfîrşit cei o mie de ani. Aceasta este întîia înviere. Fericiţi şi sfinţi sînt ceice au parte de întîia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi vor împărăţi cu El o mie de ani. (Apocalipsa 20: 4-6)
Deci, cei care au înviat după a doua venire a Domnului Isus și înainte de împărăția de o mie de ani (nu este vorba despre biserica, pentru că cei adormiți în Hristos au înviat la răpire) vor împărăți pe pământ împreună cu Hristos. Chiar și textul de la Apocalipsa 19, care descrie a doua venire a Domnului Isus, ne arată că Domnul Isus vine ca să împărățească peste Neamuri:
Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească Neamurile cu ea, pe cari le va cîrmui cu un toiag de fer.
Deci, Domnul Isus va veni ca să cârmuiască neamurile cu un toiag de fier. De ce? Pentru ca să se împlinească Cuvântul în întregime:
Căci trebuie ca El să împărăţească pînă va pune pe toţi vrăjmaşii supt picioarele Sale. (1 Corinteni 15:25)
Să vedem acum structura de guvernare în perioada Împărăției de o mie de ani, potrivit cu informația care ne o oferă Biblia:
1. Domnul Isus va fi împărat peste tot pământul
Un text binecunoscut, care vorbește despre împărăția de o mie de ani, este textul de la Zaharia 14, care începe cu descrirea evenimentelor dinainte de a doua venire a Domnului Isus și sfârșește cu descrierea împărăției de o mie de ani. În acest text ni se relatează că în această perioadă, Ierusalimul va fi restabilit în locul său geographic (nu merge vorba despre Ierusalimul ceresc) și Domnul va fi împărat peste tot pământul:
Şi Domnul va fi împărat peste tot pămîntul. În ziua aceea, Domnul va fi singurul Domn, şi Numele Lui va fi singurul Nume. Toată ţara va ajunge ca şesul Iordanului, de la Gheba pînă la Rimon, la miazăzi de Ierusalim; iar Ierusalimul va fi înălţat, şi va rămînea liniştit la locul lui, de la poarta lui Beniamin pînă la locul porţii dintîi, pînă la poarta unghiurilor, şi de la turnul lui Hananeel pînă la teascurile împăratului. Ei vor locui în el, şi nu va mai fi niciun blestem în el; Ierusalimul va fi liniştit. (Zaharia 14:9-11)
2. David va fi împărat în Israel:
În baza legământului avraamic, care este un legământ necondiționat, Dumnezeu a promis țara Canaan în moștenire veșnică lui Avraam și seminței lui după el. Din cauza călcării condițiilor Vechiului Legământ, adăugat după 430 ani (Galateni 3:17), poporul Israel a fost izgonit din țară, potrivit cu blestemele scrise în cartea Legii (Deuteronom 28-30). Totuși, Dumnezeu care este credincios promisiunilor Sale, prin jertfa Domnului Isus a făcut posibilă răscumpărarea poporului Israel de sub blestemul Vechiului Legământ (Galateni 3:13) pentru ca să poată împlini promisiunea făcută lui Avraam, Isaac și Iacov. Vechiul Testament inundă de promisiuni, potrivit cărora, la vremea sfârșitului Dumnezeu va întări împărăția lui Israel ca o putere mondială și va întări scaunul de domnie a lui David pentru totdeauna. Prin prorocul Ezechiel Dumnezeu ne spune că atunci când Israel va fi restabilit ca și națiune, vor avea ca împărat pe David:
,, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:, Iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul neamurilor la cari s-au dus, îi voi strînge din toate părţile, şi- i voi aduce înapoi în ţara lor. Voi face din ei un singur neam în ţară, pe munţii lui Israel; toţi vor avea un singur împărat, şi nu vor mai fi două neamuri, nici nu vor mai fi împărţiţi în două împărăţii. Nici nu se vor mai spurca, prin idolii lor, cu urîciunile lor, şi cu toate fărădelegile lor. Îi voi scoate din toate abaterile cu cari au păcătuit, şi-i voi curăţi; ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor. Robul Meu David va fi împărat peste ei, şi toţi vor avea un singur păstor. Vor urma poruncile Mele, vor păzi legile mele şi le vor împlini. Vor locui iarăş în ţara, pe care am dat-o robului Meu Iacov, şi pe care au locuit-o şi părinţii voştri. Da, vor locui în ea, ei, copiii lor, şi copiii copiilor lor, pe vecie, şi Robul Meu David va fi voivodul lor în veci. Voi încheia cu ei un legămînt de pace, care va fi un legămînt vecinic cu ei; îi voi sădi şi-i voi înmulţi, şi voi pune locaşul Meu cel sfînt în mijlocul lor pentru totdeauna. Locuinţa Mea va fi între ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. Şi neamurile vor şti că Eu sînt Domnul, care sfinţeşte pe Israel, cînd Locaşul Meu cel sfînt va fi pentru totdeauna în mijlocul lor. (Ezechiel 37: 21-28)
Prin prorocul Ieremia Dumnezeu ne specifică, când anume va ridica din nou pe David ca și împărat peste Israel și, anume, după necazul cel mare, care va avea loc în a doua jumătate a celei de a 70 săptămână a lui Daniel:
Vai! căci ziua aceea este mare; nici una n-a fost ca ea? Este o vreme de necaz pentru Iacov; dar Iacov va fi izbăvit din ea. În ziua aceea (când Dumnezeu va izbăvi pe Iacov din necaz), zice Domnul oştirilor, voi sfărîma jugul de pe grumazul lui (Iacov), îi voi rupe legăturile şi străinii nu-l vor mai supune. Ci vor sluji Domnului, Dumnezeului lor, şi împăratului lor David, pe care li- l voi scula. (Ieremia 30:7-9)
3. Biserica va împărăți pe pământ
La Apocalipsa 5:9-10 ni se specifică că cei răscumpărați de Domnul Isus pentru Dumnezeu prin jertfa Sa, adică Biserica, va împărăți pe pământ:
,,căci ai fost jungheat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam. Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor împărăţi pe pămînt!,, (Apocalipsa 5:9-10)
Știm că aici pe pământ, până la răpire, biserica este rânduită la necaz. Deci, textul de la Apocalipsa 5:9-10 nu se poate referi la o perioadă de timp de până la răpirea bisericii, ceea ce înseamnă că aceasta urmează să aibă loc după răpirea bisericii. Și chiar timpul verbului ne arată că lucrul acesta va avea loc în viitor: ,, ei vor împărăți pe pământ,,. Potrivit cu 1 Tesaloniceni 4:17, din momentul răpirii, Biserica urmează să fie întotdeauna cu Domnul Isus. De aici reese că Biserica trebuie să-L însoțească pe Domnul Isus la a doua Sa venire. Se pare că oștirea cerească, care însoțește pe Domnul Isus la a doua Sa venire pe pământ este Biserica: La Apocalipsa 19:7-8 este scris că Bisericii i s-a dat să se îmbrace cu in subțire, strălucitor și curat:
Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit, şi i s-a dat să se îmbrace cu in supţire, strălucitor, şi curat. – (Inul subţire sînt faptele neprihănite ale sfinţilor.)
Și la Apocalipsa 19:14 ni se spune că oștile din cer, care urmează pe Domnul Isus, sunt îmbrăcate ca și Biserica:
Oştile din cer Îl urmau călări pe cai albi, îmbrăcate cu in supţire, alb şi curat.
4. Biruitorii fiarei vor împărăți împreună cu Hristos
Despre această categorie de oameni, deja, am menționat la începutul articolului. În Apocalipsa 20 ni se spune că după ce fiara și prorocul minciunos au fost aruncați de vii în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, iar împărații adunați pentru războiul de la Armaghdon au fost loviți cu sabia care ieșea din gura Domnului Isus (Apocalipsa 19:19-21) și diavolul a fost legat pentru o mie de ani (Apocalipsa 20:1-3), va avea loc o judecată:
Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celorce au şezut pe ele, li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celorce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvîntului lui Dumnezeu, şi ale celor ce nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei, şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mînă. Ei au înviat, şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani. Ceilalţi morţi n-au înviat pînă nu s-au sfîrşit cei o mie de ani. Aceasta este întîia înviere. Fericiţi şi sfinţi sînt cei ce au parte de întîia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi vor împărăţi cu El o mie de ani. (Apocalipsa 20:4-6)
La momentul judecății acesteia cei adormiți în Hrsitos au fost înviați la răpirea Bisericii. Deci, în rândul lor nu sunt cei care s-au întors la Domnul până la răpirea Bisericii la cer. Totuși ei sunt cei care au fost martirizați din pricina mărturiei lui Isus și din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și care nu se închinaseră fiarei și icoanei ei, și nu primiseră semnul ei pe frunte și pe mână. Se pare că aceștea sunt martirii perioadei de după răpirea Bisericii. Vedem că cei judecați vor fi îndreptățiți, vor învia și statutul lor ajunge să fie ca și a Bisericii: preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Hristos și vor împărăți împreună cu Hristos.
Am ajuns la concluzia că în perioada Împărăției de o mie de ani Domnul Isus va fi pe pământ împreună cu Biserica.
Apare întrebarea: dacă Biserica va fi pe pământ în perioada Împărăției de o mie de ani, cum se face că Ea (Biserica=Noul Ierusalim) se va pogorâ din cer de la Dumnezeu pe pământul nou?
Ne va ajuta să înțelegem lucrul acesta analiza evenimentelor legate de sfârșitul Împărăției de o mie de ani, care o vom face într-un alt articol.
