De ce Domnul Isus spune că mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși?

În ultimul timp se fac multe discuții pe acest portal cu privire la alegere. Biblia spune că noi am fost aleși înainte de întemeierea lumii ca să fim sfinți și fără prihană înaintea Lui. (Efeseni 1:4). Bazat pe această afirmație unii sunt de părerea că omul nu are nici o responsabilitate în ce privește mântuirea sufletului său. Chiar așa să fie?

Domnul Isus nu odată folosește expresia „mulți sunt chemați și puțini sunt aleși”. Ce a vrut să spună Domnul Isus prin această afirmație?

Această expresie o găsim și în pilda „Nunta fiului de împărat”.

Isus a luat cuvîntul, şi le-a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său a trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n-au vrut să vină. A trimes iarăş alţi robi, şi le-a zis: „Spuneţi celor poftiţi: „Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.” Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui. Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît. Cînd a auzit împăratul s-a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le-a ars cetatea. Atunci a zis robilor săi: „Nunta este gata; dar cei poftiţi n-au fost vrednici de ea. Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari-i veţi găsi. „Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi. Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. „Prietene,” i-a zis el, „cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?” Omul acela a amuţit. Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: „Legaţi-i mînile şi picioarele, şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor. Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.” (Matei 22:1-14)

Din această pildă vedem că la nuntă au fost chemați inițial cei care au fost poftiți la nuntă din timp (cei care cunoșteau pe împărat). Potrivit cu Matei 21 această pildă Domnul Isus a spus-o la Templu a doua zi după intrarea Sa triumfală în Ierusalim. Pe când învăța pe norod, s-au apropiat de El preoții cei mai de seamă și fariseii. Înainte ca să spună pilda cu „Nunta fiului de împărat”, Domnul Isus a mai spus și alte pilde prin care a arătat că vameșii și păcătoșii vor intra în Împărăția Cerurilor înaintea fariseilor și cărturarilor și că poporul Domnului va fi dat altor îngrijitori.

Potrivit cu pilda despre „Nunta fiului de împărat” cei poftiți la nuntă nu au acceptat chemarea la nuntă: unii au rămas indiferenți față de invitație, alții și-au bătut joc de robii împăratului prin care au fost chemați la nuntă și i-au omorât.

Domnul Isus folosește această pildă pentru a prezenta Împărăția Cerurilor. Cei invitați ca să moștenească Împărăția Cerurilor era poporul Israel:

Căci tu eşti un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău, şi Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pămîntului.(Deuteronom 14:2)

Și la începutul lucrării Sale Domnului Isus specifică că nu este trimis decât la „oile pierdute ale casei lui Israel”. (Matei 15:24) Poporul Israel așteptau pe Mesia și credeau că Împărăția lui Dumnezeu este doar pentru ei și că neamurile nu vor avea parte de mântuire. Însuși Pavel scrie în epistola sa către Efeseni că faptul, că și neamurile vor moșteni făgăduințele făcute lui Avraam, a fost o taină până la venirea Domnului Isus:

Prin descoperire dumnezeiască am luat cunoştinţă de taina aceasta, despre care vă scrisei în puţine cuvinte. Citindu-le, vă puteţi închipui priceperea pe care o am eu despre taina lui Hristos, care n-a fost făcută cunoscut fiilor oamenilor în celelalte veacuri, în felul cum a fost descoperită acum sfinţilor apostoli şi prooroci ai lui Hristos, prin Duhul. Că adică Neamurile sînt împreună moştenitoare cu noi, alcătuiesc un singur trup cu noi şi iau parte cu noi la aceeaş făgăduinţă în Hristos Isus, prin Evanghelia aceea, al cărei slujitor am fost făcut eu, după darul harului lui Dumnezeu, dat mie prin lucrarea puterii Lui. (Efeseni 3:3-7)

Deci, cei poftiți la nunta fiului de împărat îi simbolizează pe evreii, care  cunoșteau pe Dumnezeu și așteptau Împărăția lui Dumnezeu, dar care, atunci când a venit timpul să intre în această Împărăție, unii au rămas indiferenți, iar alții L-au răstignit pe Domnul Isus și au făcut la fel și cu prorocii și apostolii Domnului, după cum a prorocit și Domnul Isus în aceeși zi, când a spus această pildă cu „Nunta fiului de împărat”:

Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele proorocilor, împodobiţi gropile celor neprihăniţi, şi ziceţi: Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sîngelui proorocilor.Prin aceasta mărturisiţi despre voi înşivă că sînteţi fiii celor ce au omorît pe prooroci. Voi dar umpleţi măsura părinţilor voştri!Şerpi, pui de năpîrci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei? De aceea, iată, vă trimet prooroci, înţelepţi şi cărturari. Pe unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe alţii îi veţi bate în sinagogile voastre, şi-i veţi prigoni din cetate în cetate;ca să vină asupra voastră tot sîngele nevinovat, care a fost vărsat pe pămînt, dela sîngele neprihănitului Abel pînă la sîngele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorît între Templu şi altar. Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine! De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n’aţi vrut! Iată că vi se lasă casa pustie; căci vă spun că deacum încolo nu Mă veţi mai vedea pînă cînd veţi zice: ,Binecuvîntat este Celce vine în NNumele Domnului!” (Matei 23:29-39)

În pildă se spune că împăratul „a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le-a ars cetatea”. În anul 70 după Hristos, Ierusalimul, după un asediu de 5 luni, a fost distrus prin foc. Istoricul Iosif Flavius scrie că sângelea curgea râu pe străzile orașului și orașul era plin de cadavre, așa că nu avea-i unde călca. Evreii rămași în viață au fost duși în robie printre toate popoarele (Luca 21).

Pentru că evreii au respins Evanghelia, Împărăția lui Dumnezeu a fost deschisă pentru Neamurile, care nici măcar nu știeau despre această Împărăție (Efeseni 2:11-12). Prin alunecarea lor, a fost posibilă mântuirea Neamurilor (neevreilor), după cum scrie apostolul Pavel în epistola sa către Romani 11:11.

Evreii aveau un obicei potrivit căruia toți invitații la nuntă primeau o haină specială pregătită de părinții mirelui. Chiar dacă ușa Împărăției a fost deschisă și pentru Neamuri, totuși nu orișicine poate intra în ea! Ca să intre cineva în această împărăție este o condiție: să fii născut din nou (Ioan 3: 1-21). Cine nu se naște din nou, nici nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu, cu atât mai mult să intre în ea! Și nașterea din nou este posibilă numai prin credință în jertfa Domnului Isus. Fără transformarea pe care o produce nașterea din nou în om, nimeni nu va putea intra în Împărăția Cerurilor.

Deci, aleși sunt cei care acceptă atât chemarea, cât și condițiile celui ce invită. De aceea, mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși! Poporul Israel a fost chemat, dar nu au acceptat invitația. Unul din cei strânși de pe la răspântii, a venit la nuntă fără a accepta condițiile celui ce invită și a fost dat și el afară și a avut soarta celor, care nu au respins invitația.