Matematica și viața după moarte

Întrebare:

Vreau să conving pe cineva, care a afirmat că la moarte se termină totul și afirmă că nu crede în teorii  care nu se pot demonstra din punct de vedere matematic sau științific. Ce argument îi pot aduce?

Citind întrebarea, mi-am amintit cuvintele lui André Weil, matematician francez al secolului XX, care a scris lucrări fundamentale privind teoria numerelor și geometrie algebrică, el spune: „Dumnezeu există din moment ce matematica este consecventă, iar diavolul există din moment ce aceasta nu se poate dovedi.”

Deci, (1) matematica demonstrează existența lui Dumnezeu, dar (2) matematica nu se poate demonstra pe sine însăși drept consecventă.

Același lucru îl confirmă și John Lennox, profesor de matematică la Universitatea din Oxford:

„[..] faptul că putem face matematică este o dovadă puternică a existenței lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că acest univers are o structură logică și este matematic descriptibil. Această convingere este ceea care a inspirat știința modernă, pentru că există un creator rațional, puteți studia universul matematic. Este o dovadă impunătoare. Este atât de evidentă, încât celor mai mulți le scapă. Ei își doresc o anume ecuație matematică care ar demonstra existența lui Dumnezeu, dar însuși faptul că putem face matematică este prima mare dovadă a existenței lui Dumnezeu.”

(Sursa:http://augustinecollective.org/god-in-mathematics-and/)

Sigur, unii se pot limita la recunoașterea existenței lui Dumnezeu doar pentru a îndreptăți o unealtă (matematica) pe care încearcă să o folosească pentru a nega orice realitate dincolo de lumea aceasta. Se pare că pentru această categorie de oameni Pavel face următoarele afirmații:

„Dacă nu învie morţii, atunci „să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri”. (1Cor 15:32) și  „Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!” (1Cor 15:19)

Deci, dacă cu moartea se termină totul, nu face sens nici credința, nici știința. Rămâne doar „să mâncăm şi să bem”, dar se pare că nimeni nu se mulțumește cu atât, ci toți caută ceva mai mult. C. S. Lewis dă următoarea explicație acestor dorințe:„Creaturile nu se nasc cu dorințe, dacă nu există satisfacție pentru aceste dorințe. Un copil se simte înfometat; bine, există un astfel de lucru ca mâncarea. O rață vrea să să stea în apă; bine, există un astfel de lucru ca apa. Bărbații simt dorință sexuală; bine, există sexul. Dacă voi găsi în mine o dorință pe care nicio experiență în această lume nu o poate satisface, explicația cea mai probabilă este că am fost făcut pentru o altă lume.” (Mere Christianity, Bk. III, chap. 10, „Hope”)

Această altă lume ne-a făcut-o cunoscută Hristos, a cărui înviere afirmă că moartea nu este sfârșitul.

Recomand acest video în caz că doriți să cunoașteți care sunt argumentele care dovedesc învierea în trup a Domnului Isus (și dacă cunoașteți engleza):