De ce ştiinţa nu poate dovedi existenţa sufletului după moarte?

Întrebare:

De ce oamenii de ştiinţă nu pot dovedi că sufletul trăieşte după moarte? Fericirea, tristeţea, toate emoţiile noastre sunt produse de substanţe chimice din creier. Dacă creierul nu mai funcţionează, cum am mai putea simţi ceva după moarte?

Unii oameni, în necredinţa lor au ajuns să conteste chiar şi existenţa sufletului cât omul trăieşte. Aşa că nu este de mirare că neagă existenţa sufletului după moarte. Alţii au încercat să găsească dovezi în acest sens.

Factorul credinţei

Ştiinţa nu poate demonstra toate lucrurile şi oricât de avansată nu este acum, nu va putea demonstra nici odată toată realitatea. Încercaţi să vă închipuiţi că ar fi spus cineva cu 500 de ani în urmă că, uite, există astfel de unde care vor permite  crearea reţelii Internet. Nu l-ar fi crezut nimeni. Şi totuşi, ele există şi chiar dacă nu le vedem, efectul lor se vede. Altfel, cum ai citi acum acest articol?

Dacă ar fi posibil toate lucrurile să fie demonstrate pe cale ştiinţifică nu ar mai fi nevoie de credinţă, dar Dumnezeu spune că lucrurile care nu pot fi cunoscute pe calea experimentelor ştiinţifice, pot fi cunoscute prin credinţă. Iată un exemplu:

Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd. (Evrei 11:3)

Şi mai spune:

Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută. (Evrei 11:6)

Sfintele Scripturi sunt cel mai tare argument

Biblia ne relatează despre un om bogat care a negat existenţa sufletului şi a vieţii după moarte. Când s-a trezit în Locuinţa morţii care este locul de chin, a avut o discuţie cu Avraam şi cu Lazăr, omul are a trăit la poarta bogatului, sărac, în bube, dar care a crezut în existenţa lui Dumnezeu şi a sufletului după moarte. Deci…

Bogatul a zis: „Rogu-te, dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu;  căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.” Avraam a răspuns: „Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei.”  „Nu, părinte Avraame”, a zis el, „ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.”  Şi Avraam i-a răspuns: „Dacă nu ascultă pe Moise şi pe proroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.”  (Luca 16:27-31)

Vezi ce i-a răspuns Avraam? Că dacă nu crede cineva ce este scris în Sfintele Scripturi, nu va crede nici chiar dacă va învia cineva din morţi. Şi apoi…

Domnul Isus a înviat din morţi

Ce altă dovadă ne mai trebuie despre existenţa sufletului uman după moarte? Oare nu le pasă celor care se cred savanţi că au existat 500 de bărbaţi care l-au văzut pe Domnul Isus înviat din morţi şi care erau încă în viaţă la momentul când Apostolul Pavel a scris Epistola I către Corinteni? Vezi tu, că unii savanţi din vremea aceea, au umblat cu vicleşug şi în loc să creadă, eu căutau argumente ca să nege realitatea. Aşa mai umblă şi azi unii cu vicleşug.

Pentru mine contează mult că oamenii care L-au văzut pe Domnul Isus înviat din morţi, au mers la moarte pentru acest adevăr şi nu l-au tăgăduit. Nu mai am nevoie de nici un alt argument cu privire la existenţa sufletului după moarte. Iar cine nu vrea să creadă Scripturile, chiar şi dacă va veni cineva de pe cealaltă lume, tot nu va crede. Domnul să ne păzească de acest mare păcat – necredinţa în Sfintele Scripturi.

Şi încă ceva… Dacă totul se rezultă la reacţii chimice, cum se explică că componenţa chimică şi masa omului la moartea fizică rămâne aceeaşi, iar sufletul în el nu mai este? Deci, nu se rezultă totul la reacţii chimice…