Categorii
Calendarul postărilor
septembrie 2014
L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30
Comentarii recente
Probabil nu m-ai înțeles corect. Programa este scrisă în inimă. Dar spre deosebire de computer. Omul are libertatea de a ocoli acestă programă sau de a executa programa. Important e că executarea trebuie să fie din iubire și nu din frică. Poate deaceea și nu mai înțeles ce am scris. Sper că acuma mi-ai înțeles ideia. Poruncile sunt scrise în inimă dar omul are libertatea de a ocoli aceste porunci, care duce la moarte, sau libertatea de a le iubi și a le păzi, care duce la păstrarea vieții. Așa, într-un mod, poate, nu chiar reușit, dar nuștiu cum altfel să-ți explic ca să prinzi ideia.
16.09.2014 17:01
Foarte bine, Alecu! Ai intuit ca orice ai raspunde la intrebarea mea ajungi la o contradictie cu ideile tale asa ca nu ai raspuns :-) Deci suntem de acord ca decalogul nu a fost scris in inimi de la inceput, da?
16.09.2014 16:19
Omul nu este un robot sau un computer care îndeplinește toate comenzile programei strict. Omul e o creatură mult mai complexă care iubește și are libertatea de a alege. Adam a avut libertatea de a asculta sau a nu asculta. Și s-a folosit de acestă libertate nu în direcția corectă. În loc ca acestă libertate să-l facă să aleagă să iubească pe Dumnezeu, a ales sa iubeasca mai mult pe Eva decît pe Dumnezeu, care a creat-o pe Eva. Dar cînd a căzut în păcat Lucifer, cum de s-a întâmplat, deoarece nu avea nici un păcat? Cred că tot așa. A avut dreptul de a alege. Trebuia să aleagă să iubească pe Dumnezeu, și nu conform programei scrise în inimă. Și a ales nu ce e mai bun... A ales să se mîndrească, să invidieze pe Dumnzeu. La ce a adus asta?. Noi vedem acuma...
16.09.2014 16:05
Ți-am răspuns că Dumnezeu cere sacrificare și acuma, în zilele noastre, în fiecare ziașa cum i-a cerut lui Avraam și nu arelegătură cu porunca să nu ucizi. Ție ți se pare că nu vreau să răspund la întrebarea ta. Dar de fapt, pentru timpurile noastre Dumnezeu cere o sacrificare spirituală, cînd e cazul și nicidecum sacrificare fizică, după cum crezi tu. Te ții așa de tare de metoda inductivă de studiere a bibliei, că nici nu dorești să descoperi și alte păreri. Iar dacă vezi că răspunsul nu se încadrează în șablonul acestei metode, ataci. De unde ai luat că Dumnezeu l-a ispitit pe Avraam? Unde am scris eu asta??? Sau te-ai bazat iarăși pe metoda susnumită. Nicidecum nu voi recunoaște că Dumnezeu a permis poligamia pentru o perioadă de timp. Dumnezeu le-a permis numai împăraților să aibă mai multe neveste, deoarece așa era obiceiul : toate nevestele împăratului precedent treceau în proprietatea împăratului curent, dacă ai învățat istoria. Dar nicidecum Dumnezeu nu a permis ca acești împărați să aibă relații sexuale cu toate nevestele sale, ci numai cu una. Numai una era adevărata soție. Celelalte erau numai în proprietatea împăratului și sub protecția lui și poate ca o metodă de obținere a ceva de la predcesor. Arată-mi măcar un caz de poligamie fericită din biblie. Și atunci vei înțelege: a acceptat Dumnezeu poligamia vre-odată ??? Sau mai degrabă Dumnezeu a dorit să ne arăte nouă la ce poate duce acestă practică care intră în contradicție cu a șaptea poruncă.
16.09.2014 15:49
Despre scrisul legii in inima tu spui: "Pînă la căderea în păcat poruncile au fost scrise în inimă. Și atunci nu era necesar de a face legămînt. Dar după căderea în păcat, au început să nu mai asculte de cele scrise în inimă, iar la majoritatea s-a defectat acest detector de păcate. Și au fost transmise poruncile prin viu grai. Și din pricina că păcatul s-a răspîndit și mai mult, a fost necesar de scris pe piatră. Iar Domnul Isus cînd a venit a spus că ceea ce este scris pe piatră, trebuie să fie și în inimă, așa cum a fost de la început, pînă la căderea în păcat." Prespunand ca Adam avea scris in inima decalogul, ce s-a intamplat cu aceasta scriere in inima la caderea in pacat? a.) a fost stearsa? b.) a ramas scrisa dar oamenii nu au mai ascultat-o (nu au mai ascultat de ceea ce era scris in inima lor)?
16.09.2014 15:29
Înţeleg că nu vrei să răspunzi, ok. Şi nu te-am întrebat ce cere Dumnezeu de la noi (e vb. de alt subiect), în fine. Mi-ai întors întrebarea '' Dar tu ce ai face ? ''. Ok! Ce aş face eu, spre deosebire de Avraam, aş constata că acest mesaj este contradictoriu cu mesajul Domnului '' vezi Matei 5:21,22 '' şi aş cerceta duhurile. Biblia ne învaţă, să nu dăm crezare oricărui duh '' 1 Ioan 4:1 ''. Acum înţelegi de ce Avraam a acţionat astfel? Dacă decalogul ar fi existat încă de pe vremea lui Avraam, Dumnezeu nu l-ar fi încercat astfel. Este o ispită să faci ceva împotriva Cuvântului ori Iacov ne confirmă că Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni '' vezi Iacov 1:13 ''. Ok, urmează un scurt rezumat: Tu ai stârnit tot acest praf doar pentru că eu am încercat să explic altui utilizator despre faptul că Dumnezeu a permis incestul în vremurile străvechi. În primă fază, NU ai fost de acord cu ideea că Dumnezeu a îngăduit incestul însă, după ce ţi-am prezentat câteva dovezi, ai revenit asupra celor scrise recunoscând că da, incestul nu era păcat. Ce urmează acum; să recunoşti că Dumnezeu a permis poligamia într-o perioadă limitată de timp, la fel cum a permis şi incestul, altfel creezi confuzie şi tensiune între versete.
16.09.2014 13:48
După cum știm, cartea lui Enoh a fost scrisă cu 2 secole pîna la Hristos. Iar Enoh a trăit mult mai înainte. De aici reiese că această carte a fost scrisă de cineva care a vrut să se dee drept Enoh. Așa că, așa carte nu poate fi considerată canonică, deoarece nu a fost scrisă de Enoh
16.09.2014 12:28
Am numit eretici nu pentru că acceptau ce scrie în Biblie, ci pentru pentru că acceptau că toate cele scrise în biblie era acceptate de Dumnezeu, în loc să înțeleagă că acolo e multă istorie dar multe fapte nu erau voia Domnului, ci erau scrise ca să nu repetăm greșelile altora Da, un creștin nu se va căsători nu numai cu soră-sa ci și ca de exemplu cu mama tînără vitregă care a rămas văduvă, care din punct de vedere al medicinei nu este rudă de sînge, sau dintre socru și nevasta văduvă, chiar dacă nu-s rude de sînge, dar biblia numește așa persoane rude de sînge din punct de vedere moral. Tu doar știi, cînd are loc vre-o judecată, judecătorii i-au în considerație orice buchie a legii. Cu atît mai mult Dumnezeu arată foarte clar ce se poate și ce nu se poate. Dacă nu mai există acestă lege, atunci numaidecat se va găsi cineva care se numește ”creștin” și care va spune : nu-I lege, deci se poate. Deaceea este necesar ca să fie foarte clar scrise ce nu se poate și ce se poate. În Noul Testament nu este foarte clar lămurit acest aspect. Dar acolo este scris că trebuie să cercetăm Scripturile, adică face trimitere și la Vechiul Testament Da, în Romania nu se permite căsătoria între rude, dar în țările musulmane statul permite, și ce vom spune, că creștinii de acolo au dreptul să se căsătorească între rude, deoarece statul permite și Noul Testamen spune că nu mai sunt sub lege, ci sub har ? Nicidecum! Pînă la căderea în păcat poruncile au fost scrise în inimă. Și atunci nu era necesar de a face legămînt. Dar după căderea în păcat, au început să nu mai asculte de cele scrise în inimă, iar la majoritatea s-a defectat acest detector de păcate. Și au fost transmise poruncile prin viu grai. Și din pricina că păcatul s-a răspîndit și mai mult, a fost necesar de scris pe piatră. Iar Domnul Isus cînd a venit a spus că ceea ce este scris pe piatră, trebuie să fie și în inimă, așa cum a fost de la început, pînă la căderea în păcat. Tu ai părerea că Legea lui lui Moise e împotriva harului. Dar Apostolul Pavel nu are așa părere. El scrie: Deci prin credinta desfiintam noi Legea? Nicidecum. Dimpotriva, noi intarim Legea. (Rom.3:31) Ce urmeaza de aici? Sa pacatuim pentru ca nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum. (Rom.6:15) Așa că legea lui Moise nu-i împotriva harului, ci NU POATE FACE ceea ce poate face harul. Legea condamnă, iar harul salvează. Și dacă Legea condamnă, ea e rea: Nicidecum! Deci ce vom zice? Legea este ceva pacatos? Nicidecum! Dimpotriva, pacatul nu l-am cunoscut decat prin Lege. De pilda, n-as fi cunoscut pofta, daca Legea nu mi-ar fi spus: "Sa nu poftesti!" (Rom.7:7) Așa că poate funcționa Legea în pas cu Harul, numai că au funcții diferite
16.09.2014 11:42
Întreabă preotul
Mărturisirea păcatelor

Ce spune Biblia despre poligamie (când un bărbat are mai multe soţii)?

12.06.2008 | Familie | Preot Vasile Filat

Odată zburam spre Tajikistan şi alături de mine şedea un bărbat care mi-a spus că lucra la Consulatul Tajikistanului din Almata, că era căsătorit, că avea 4 copii şi că pleca acasă să se căsătorească. I-am zis: „Nu înţeleg… Spui că eşti căsătorit şi că mergi să te căsătoreşti. Cum vine aceasta?” El mi-a răspuns: „Soţia mea locuieşte cu copiii în Dushanbe, iar eu mă aflu la Almata. Eu am nevoie de femeie şi ca să nu săvârşesc păcat mă voi căsători cu încă o femeie. Părinţii mei sunt de acord şi soţia tot a dat acordul. Dar ce, este ceva greşit? Nu au făcut tot aşa şi sfinţii prooroci ca Avraam, David, Solomon şi Muhamed (era musulman)? Care este părerea ta despre căsătoria cu a doua femeie?” Am avut o discuţie lungă cu el atunci pentru care mi-a mulţumit. Recent am primit un mesaj de la cititorii portalului www.moldovacrestina.net in care sunt întrebat din nou ce spune Biblia despre poligamie şi am hotărât să dedic acest articol în întregime subiectului abordat.

Dumnezeu a institut căsătoria monogamă (un singur bărbat şi o singură femeie)

Când relatează despre creaţie, Cuvântul lui Dumnezeu spune:

Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. (Genesa 1:27)

A fost creată o singură parte bărbătească, Adam, şi o singură parte femeiască – Eva, care au alcătuit primul cuplu căsătorit. Dumnezeu nu a creat mai multe femei pentru un singur bărbat sau mai mulţi bărbaţi pentru o singură femeie. După formarea primului cuplu Dumnezeu a hotărât pentru toate restul cuplurilor de pe acest pământ astfel:

De aceea va lăsa omul(unul) pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lupi de nevasta(una) sa şi se vor face un singur trup. (Genesa 2:24)

Cauza poligamiei este împietrirea inimii

Lucrul acesta va deveni mai clar după ce vom citi un caz din viaţa Domnului Isus:

Fariseii au venit la El (Isus), şi, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?” Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască, şi a zis: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup?” Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” „Pentru ce dar”, I-au zis ei, „a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărţire, şi s-o lase?” Isus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi nevestele; dar de la început n-a fost aşa.” (Ev. Matei 19:3-8)

Domnul Isus spune că pricina divorţului este împietrirea inimii. Cu alte cuvinte, decât să o ţină legată pe o femeie de un bărbat cu inima împietrită, care o va trata fără respect, grijă şi afecţiune, Dumnezeu a îngăduit bărbaţilor cu inimile împietrite să dea o carte de despărţire soţiilor la divorţ ca să protejeze pe aceste femei şi viitorul lor, pentru că în acele acte era indicată pricina divorţului. Părerea mea este că şi atunci când un bărbat doreşte să aibă mai multe soţii, aceasta vine din împietrirea inimii lui care nu caută să aibă toată împlinirea cu nevasta ce i-a dat-o Dumnezeu.

Poligamia şi imoralitatea sunt lucruri diferite

Nici odată în Biblie poligamia nu este trecută în lista nelegiuirilor sau a lucrurilor păcătoase din pricina cărora cineva nu va moşteni Împărăţia cerurilor. Unii oameni au tendinţa să califice poligamia ca şi imoralitate, dar acestea sunt lucruri diferite. Din moment ce un bărbat îşi lua o a doua sau mai multe soţii, el încheia un legământ cu ele şi se obliga înaintea lor să le întreţină şi să le împlinească nevoile lor asigurând drepturi depline copiilor pe care avea să-i aibă de la aceste femei.

Poligamia nu aduce împlinire bărbatului

Bărbatul Tajik pe care l-am cunoscut în avion mi-a spus pe faţă că pricina pentru care dorea să-şi ia o a doua soţie era nevoia de împlinire sexuală. El a spus că soţia lui stătea la Dushanbe iar el se afla la Almata şi avea nevoie de soţie acolo pentru împlinirea nevoilor lui sexuale. Dar în aşa caz, dacă ar fi avut o inimă bună şi nu împietrită, s-ar fi gândit la nevoia de împlinire sexuală şi a soţiei lui şi ar fi adus toată familia în Almata. El însă s-a gândit doar la plăcerea lui fizică şi sunt înclinat să cred că în cele mai multe cazuri, bărbaţii care aleg să-şi ia o a doua sau mai multe soţii, o fac din acest motiv. Tragedia este că ei ajung să nu aibă împlinirea pe care o caută. Biblia ne relatează despre împăratul David, care în anumite împrejurări a ajuns să aibă mai multe soţii, iar apoi a ales singur să-şi mărească continuu numărul lor. Fiind preocupat peste măsură de aspectul sexual, a ajuns să-şi ia şi concubine, pentru că nu avea împlinirea sexuală dorită de la soţiile a căror număr le mărea continuu. Mai rău, apoi a ajuns să comită curvie cu Bat-Şeba, soţia viteazului Urie Hititul din armata sa. (2 Samuel 11) După aceasta ca să şteargă urmele a ales să omoare pe Urie prin viclenie. Păcatele acestea i-au afectat drastic viaţa lui David şi au lăsat consecinţe grave pentru el şi pentru toată familia lui. Dar s-a început totul de la o preocupare exagerată de aspectul sexual al vieţii şi faptul că a căutat împlinirea într-o altă femeie decât cea care îi era soţie atunci.

Poligamia aduce multă durere şi discordie

Patriarhul Iacov a ajuns să trăiască în poligamie nu din voie ci prin viclenia socrului său Laban care i-a promis că îi va da de nevastă pe Rahela, fiica lui mai mică după ce îi va lucra şapte ani. În seara nunţii însă i-a adus în dormitor pe Lea, fiica lui mai mare care i-a rămas soţie. I-a dat apoi şi pe Rahela ca să-l mai poate ţine pentru alţi şapte ani pe Iacov să-i lucreze şi să-l exploateze. Astfel, două surori au ajuns să fie soţiile aceluiaşi bărbat şi toată viaţa au fost într-o competiţie crâncenă pentru a avea mai multă afecţiune şi dragoste de la soţ. Competiţia dintre ele a trecut şi la fiii lor care au ajuns până acolo că erau gata să-l omoare pe Iosif şi prin intervenţia divină a ajuns doar să fie vândut ca şi rob în Egipt. Urmăriţi bine şi alte exemple din Biblie când cineva a avut mai multe soţii şi veţi vedea că în toate cazurile aceasta a pricinuit durere şi discordie.

Poate fi poligamie cu scop de binefacere?

În Vechiul Testament Dumnezeu a rânduit pentru poporul Israel următoarea lege care putea să implice şi poligamia:

Când fraţii vor locui împreună, şi unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s-o ia de nevastă, şi să se însoare cu ea ca cumnat. Întâiul născut, pe care-l va naşte, să moştenească pe fratele cel mort şi să-i poarte numele, pentru ca numele acestuia să nu fie şters din Israel. (Deuteronom 25:5-6)

Această lege a fost lăsată de Dumnezeu pentru a păstra numele mortului şi pentru a asigura îngrijirea de familia lui.

Musulmanii spun că ei practică poligamia pentru ca să se îngrijească de văduve şi de orfani. Noul Testament ne învaţă însă să ne îngrijim de văduve şi de orfani fără să urmărim un interes din aceasta, ci pentru slava lui Dumnezeu şi spune:

Religia curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume. (Iacov 1:27)

Bărbatul cu mai multe soţii nu poate fi model pentru alţii

După înălţarea Domnului Isus Hristos la cer, Evanghelia înainta cu o mare putere în toate neamurile şi oamenii se întorceau de la întuneric la lumină. Pentru că se pocăiau şi bărbaţi care aveau mai multe soţii, când a dat porunci cu privire la alegerea presbiterilor, a diaconilor şi a episcopilor, Apostolul Pavel a spus:

Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare să înveţe pe alţii. (1 Timotei 3:2)

Apostolul Pavel nu spune acestor bărbaţi să-şi părăsească restul soţiilor şi să lase doar pe una, ceea ce ar fi fost o mare nedreptate, ci spune că ei nu pot fi modele pentru alţii în trupul lui Hristos şi deci, nu pot fi în poziţii de conducere sau să înveţe pe alţii. Expresia „bărbatul unei singure neveste” mai are şi un sens profund conform căruia se cere ca acest bărbat să fie preocupat în mintea lui în aspect sexual doar de o singură femeie – soţia lui.

Cum este relaţia ta cu soţia? Îi eşti credincios în mintea ta? Dacă ai hotărât să te căsătoreşti, alege să fii bărbatul unei singure neveste şi nu admite să devină mintea ta preocupată vreo dată de o altă femeie.

Acest articol a fost tradus în următoarele limbi:
  1. What does the Bible say about polygamy (when a man has more wives)? (English)
Urmărește-ne pe rețele sociale:
Păstoresc Biserica Bunavestire din Chișinău, predau Cuvântul lui Dumnezeu la Institutul de Studiu Biblic Inductiv din Eurasia și conduc Asociația "Învățătură din Cuvânt - Precept Ministries" din Moldova. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am fondat Clubul de Taekwon-Do "Stolas Leukas"Școala de Limbă Engleză "English for a New Life"Școala de Computere "Scriptehinfo"Școala Internațională de Antrenori Sportivi și Școala Internațională Media. Împreună cu soția mea Anastasia, avem trei copii. Din Aprilie 2007 am oferit răspunsuri din Biblie pe acest site la 2508 de întrebări adresate de cititori. Mai mult despre mine citiți aici.
Adaugă un comentariu:
Заполните обязательные поля
Nume Prenume:
Telefon:
E-mail:
Mesajul a fost trimis
  • ian
  • feb
  • mar
  • apr
  • mai
  • iun
  • iul
  • aug
  • sep
  • oct
  • noi
  • dec
Urmărește-ne pe Facebook
© 2014 Moldova Creștină. Toate drepturile sunt rezervate. Creat de web-studio.md