Este îngăduit să folosim pâine dospită pentru Cina Domnului?

Întrebare:

Cu ce fel de pâine au sărbătorit primii creştini Paştele? De ce acum la Cina Domnului este folosită pâine dospită?

În Noul Testament se face deosebire între pâine făcută cu aluat dospit (greceşte artos) şi azime, adică pâine făcută cu aluat nedospit (greceşte zume). În relatarea despre instituirea Cinei Domnului este scris că Mântuitorul:

Apoi a luat pâine (arton); şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi le-a dat-o, zicând: „Acesta este trupul Meu care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” (Luca 22:19)

Când relatează despre felul de trai al primilor creştini cartea Faptele Apostolilor scrie:

Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. (Faptele apostolilor 2:42)

Apostolul Pavel când abordează subiectul idolatriei le aminteşte creştinilor din Corint despre Cina Domnului şi scrie:

Paharul binecuvântat, pe care-l binecuvântăm, nu este el împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem, nu este ea împărtăşirea cu trupul lui Hristos? Având în vedere că este o pâine, noi, care suntem mulţi, suntem un trup; căci toţi luăm o parte din aceeaşi pâine. (1 Corinteni 10:16-17)

Nu găsim în Biblie să fi apărut divergenţe la primii creştini cu privire la pâinea folosită pentru oficierea Cinei Domnului (cu pâine sau cu azimi) pentru că cea mai importantă este atitudinea inimii celui care ia parte la Sfânta Împărtăşanie şi felul cum trăieşte potrivit cu Noul Legământ pe care l-a încheiat cu Domnul Isus.