Ce este păcatul care a intrat în lume prin Adam?

Întrebare:

Ce este păcatul care a intrat în lume prin Adam?

Unii creștini consideră că păcatul intrat prin Adam este păcatul sexual. Fără ca să studieze și să cunoască Scriptura acești creștini cred că relația sexuală este un păcat. În articolul „De ce a creat Dumnezeu relația sexuală?” este argumentat clar că relația sexuală nu este o consecință a păcatului lui Adam. Atunci dacă relația sexuală nu este un păcat, care este păcatul ce a intrat în lume prin Adam?

În Epistola către Romani 5:11-21 apostolul Pavel ne explică în contrast și prin comparație păcatul lui Adam și harul lui Dumnezeu venit prin Isus Hristos, cît și efectele lor asupra omenirii, deci ne explică istoria răscumpărării.

“De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toți au păcătuit… (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul nu este ținut în seamă cîtă vreme nu este o lege. Totuș moartea a domnit, dela Adam pînă la Moise, chiar peste ceice nu păcătuiseră printr’o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care este o icoană preînchipuitoare a Celuice avea să vină. Dar cu darul fără plată nu este ca și cu greșala; căci, dacă prin greșala unuia singur, cei mulți au fost loviți cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu și darul, pe care ni l-a făcut harul acesta într’un singur om, adică în Isus Hristos, s’au dat din belșug celor mulți. Și darul fără plată nu vine ca printr’acel unul care a păcătuit; căci judecata venită dela unul, a adus osînda; dar darul fără plată venit în urma multor greșeli a adus o hotărîre de iertare. Dacă deci, prin greșala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult ceice primesc, în toată plinătatea, harul și darul neprihănirii, vor domni în viață prin acel unul singur, care este Isus Hristos!) …Astfel dar, după cum printr’o singură greșală, a venit o osîndă, care a lovit pe toți oamenii, tot așa, printr’o singură hotărîre de iertare a venit pentru toți oamenii o hotărîre de neprihănire care dă viața. Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulți au fost făcuți păcătoși, tot așa, prin ascultarea unui singur om, cei mulți vor fi făcuți neprihăniți. Ba încă și Legea a venit pentruca să se înmulțească greșala; dar unde s’a înmulțit păcatul, acolo harul s’a înmulțit și mai mult; pentruca, după cum păcatul a stăpînit dînd moartea, tot așa și harul să stăpînească dînd neprihănirea, ca să dea viața vecinică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 5:12-21)

Apostolul Pavel ne învață că toți oamenii se află într-o relație cu unul din cei doi bărbați, ale căror acțiune determină destinul veșnic al tuturor celor care le aparțin. Fie aparții lui Adam și ești condamnat la moarte din cauza păcatului și neascultării sale, fie aparții lui Hristos și ai darul iertării și al vieții veșnice, pentru că asculți de El.

Omul se naște cu păcat, cu o natură păcătoasă ce a fost pusă pe seama noastră datorită poziției pe care o avem în Adam. Cartea Geneza 3 ne relatează evenimentul căderii omului în păcat, care a fost creat să asculte și să slăvească pe Dumnezeu.

“Șarpele era mai șiret decît toate fiarele cîmpului pe cari le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii:,,Oare a zis Dumnezeu cu adevărat:,,Să nu mîncați din toți pomii din grădină?„ Femeia a răspuns șarpelui:,,Putem să mîncăm din rodul tuturor pomilor din grădină„. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis:,,Să nu mîncați din el, și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți„. Atunci șarpele a zis femeii:,,Hotărît, că nu veți muri: dar Dumnezeu știe că, în ziua cînd veți mînca din el, vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele și răul„. Femeia a văzut că pomul era bun de mîncat și plăcut de privit, și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui, și a mîncat; a dat și bărbatului ei, care era lîngă ea, și bărbatul a mîncat și el. Atunci li s’au deschis ochii la amîndoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorțuri din ele. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei: și omul și nevasta lui s’au ascuns de Fața Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.” (Geneza 1:1-8)

În momentul în care Adam și Eva au mâncat din pomul binelui și răului, au dat dovadă de neascultare față de Creatorul lor și au murit spiritual, astfel a intrat păcatul în lume și o dată cu el și moartea care s-a răsfrânt asupra întregii omeniri, pentru că toți se trag din Adam și Eva.

“El a făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr-unul singur, să locuiască pe toată fața pămîntului; le-a așezat anumite vremi și a pus anumite hotare locuinței lor.” (Fapte 17:26)

Astfel, natura păcătoasă a lui Adam și Eva ne-a fost imputată nouă, tuturor oamenilor ieșiți dintr-unul singur, din Adam. Deci, păcatul lui Adam a corupt natura umană și a făcut inevitabil pentru om să nu păcătuiască și de aceea nimeni nu scapă de domnia morții, pentru că nimeni nu poate scăpa prin eforturile personale de puterea păcatului. Prin urmare, rezistența omului de a se supune voii lui Dumnezeu este tot din cauza naturii păcătoase moștenite de la Adam. Pavel continuă: “printr-o singură greșală, a venit o osîndă/moartea” (Romani 5:18). Toți sunt condamnați în Adam, pentru că toți au păcătuit în el.

Cuvântul lui Dumnezeu însă nu ne lasă fără nădejde, ci ne încurajează prin harul lui Dumnezeu adus prin moartea și învierea Domnului Isus Hristos. Harul lui Dumnezeu a adus o hotărâre de iertare și darul neprihănirii care domnește în viața celui neprihănit prin Isus Hristos. Eu aparțin lui Hristos, dar tu cui aparții?

Vă recomand să studiați cursurile „Învățătură peste Învățătură în cartea Romani partea I, II și III”.

Vă recomand să vizionați lecția 8 din Romani ce vorbește despre „Omul în Adam și omul în Hristos„, predată de Mia și Costel Oglice.