Cum să procedezi cu subalternii angajați care te desconsideră? (7 sfaturi)

Întrebare: 

Sunt complet dezamăgit de faptul că sunt manager, conduc o firmă cu mai mulți angajați și oricât de mult bine le-am făcut din punct de vedere financiar, avantaje de toate felurile, înțelegere acordată și totuși sunt ignorat… Ceva de genul, cer ceva și parcă vorbesc cu pereții. Mai mult, sunt mințit în față fără pic de rușine. Când vorbesc, se fac că sunt ocupați. Cel mai tare mă doare că omul pe care l-am promovat să fie ajutorul meu se comportă la fel. Chiar dacă i-am atras atenția, ignoră orice mesaj pe care i-l transmit sâmbăta și duminica sau seara după ora programului. Ce părere aveți și ce mă sfătuiți?  

Îmi pare rău să aud aceasta, dar nu mă mir, căci nu este un lucru rar în zilele noastre să auzi despre astfel de atitudini din partea angajaților. De fapt, în toate vremurile oamenii au fost în mare parte nerecunoscători, dar în ultima vreme se pare că și mai mulți au ales să fie egoiști și rebeli.

 Iată ce sfaturi vreau să vă dau privitor la această situație:

1. Faceți o adunare cu toți angajații din firmă și cu tot respectul, liniștit, dar foarte hotărât să le spuneți care vă sunt așteptările de la ei și mai ales în ceea ce ține de atitudine. Fiți sigur că le-ați explicat și transmis clar la ce atitudine vă așteptați de la ei. 

2. Invitați-l pe fiecare membru din echipă aparte și mai treceți o dată cu el sau ea prin fișa de serviciu, revizuiți responsabilitățile pe care le are și, iarăși, puneți accentul pe atitudinea care vă așteptați de la el sau ea. 

3. Începeți să faceți un studiu biblic cu angajații. Ideal ar fi să faceți în fiecare zi, timp de o oră, dar dacă nu aveți posibilitate, faceți măcar o dată în săptămână. Nici un lucru nu-i poate ajuta mai bine în ce privește schimbarea atitudinii lor. Vă recomand cursurile de studiu biblic inductiv din seria cu lecții de 40 de minute. Primul curs pe care vi l-aș recomanda este „Credința adevărată iubește pe Dumnezeu și pe aproapele” de Kay Arthur și apoi următorul să fie „Banii și posesiunile – în căutarea fericirii” de același autor. 

4. Rugați-vă zilnic pentru fiecare angajat și angajată, pentru nevoile, dar și pentru atitudinea lor ca să fie una corectă în toate privințele și care să aducă bucurie tuturor. 

5. Cu omul care vă este ajutor trebuie să aveți o discuție aparte și să-i mai spuneți o dată așteptările pe care le aveți de la el. Iar dacă i se par prea mari și el crede că nu le poate face față, va trebui să angajați pe altcineva la acest post. 

6. Începeți să căutați și alți oameni pe care să-i pregătiți și apoi să-i angajați. Dar când selectați acești oameni, prioritară să fie atitudinea lor. Dacă au o atitudine corectă, vor acumula cu timpul cunoștințele, deprinderile și experiența necesară. Dar dacă îi veți angaja doar pentru experiența și cunoștințele lor profesionale, s-ar putea să vă treziți iar cu aceleași probleme din nou. În Noul Testament sunt date criteriile pentru rânduirea slujitorilor bisericii și aproape toate țin de atitudine și nu de deprinderi și cunoștință. Iată un exemplu: 

Adevărat este cuvântul acesta: „Dacă râvneşte cineva să fie episcop, doreşte un lucru bun.” Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare să înveţe pe alţii. Să nu fie nici beţiv, nici bătăuş, nici doritor de câştig mârşav, ci să fie blând, nu gâlcevitor, nu iubitor de bani; să-şi chivernisească bine casa şi să-şi ţină copiii în supunere cu toată cuviinţa. Căci, dacă cineva nu ştie să-şi cârmuiască bine casa lui, cum va îngriji de Biserica lui Dumnezeu? Să nu fie întors la Dumnezeu de curând, ca nu cumva să se îngâmfe şi să cadă în osânda diavolului. Trebuie să aibă şi o bună mărturie din partea celor de afară, pentru ca să nu ajungă de ocară şi să cadă în cursa diavolului. Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cinstiţi, nu cu două feţe, nu băutori de mult vin, nu doritori de câştig mârşav, ci să păstreze taina credinţei într-un cuget curat. Trebuie cercetaţi întâi, şi, numai dacă sunt fără prihană, să fie diaconi. Femeile, de asemenea, trebuie să fie cinstite, neclevetitoare, cumpătate, credincioase în toate lucrurile. Diaconii să fie bărbaţi ai unei singure neveste şi să ştie să-şi cârmuiască bine copiii şi casele lor. Pentru că cei ce slujesc bine ca diaconi dobândesc un loc de cinste şi o mare îndrăzneală în credinţa care este în Hristos Isus. (1 Timotei 3:1-13) 

7. Dacă și după discuția cu angajații cineva va mai încerca să vă ignore ca și conducător, va trebui să-l concediați. Dacă își va cere iertare și va promite că va asculta de acolo înainte, să-l iertați și va fi bine să-i mai dați o șansă. Dacă, însă, va insista în atitudinea aceasta rea, va trebui să-l concediați și pe acel lucrător și pe alții care procedează la fel și să angajați alții cu atitudine corectă. 

Domnul să vă ajute să le vestiți Cuvântul Lui la toți oamenii pe care vi i-a dat El să le fiți conducător la serviciu și să le arătați o frumoasă trăire creștinească. Numai nu confundați trăirea evlavioasă cu a te lăsa manipulat. Așa să vă ajute Dumnezeu.