Русский
Español
English
Întrebare:
Este dezolant, însă vacanța este o perioadă grea pentru unii părinți. Pentru mine este foarte dureros să urmăresc cum copiii mei adolescenți pierd vremea în vacanță, noi fiind orășeni. Sigur că, educația pentru a nu ajunge aici, ar fi trebuit să fie mai timpurie. Când aveți timp, poate redactați un ghid pe grupe de vârste, de tipul ce activități pentru timpul liber i-ar zidi pe copiii noștri – ce să facă mama, ce să facă tatăl sau mama din familie monoparentală. Mă refer la activități personale, nu unde să îi trimitem. Doamne ajută.
În acest articol nu vă ofer un ghid de activități pentru timpul liber pe grupe de vârstă, ci vă ofer câteva sfaturi utile din Sfintele Scripturi care vor fi bune pentru orice părinte.
1. Învățați-i pe copii din Sfintele Scripturi
Cea mai mare responsabilitate a noastră ca și părinți este să-i învățăm pe copiii noștri cum să se raporteze la Dumnezeu și cum să-și zidească o relație bună cu El. Iată ce scrie în cartea Deuteronom:
Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. (Deuteronom 6:6-7)
Aceeași responsabilitate a noastră este repetată de multe ori pe paginile Sfintelor Scripturi, dar vreau să mai menționez porunca din Noul Testament, care se găsește în Epistola lui Pavel către Efeseni și care spune astfel:
Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i în mustrarea şi învăţătura Domnului. (Efeseni 6:4)
Vacanța de vară ne oferă foarte mult timp și posibilități ca să-i învățăm pe copii din Biblie. De aceea, planificați-vă bine timpul ca să faceți cu ei studiu biblic zilnic. Vă recomand materialele excepționale de studiu biblic inductiv pentru copii și cele din seria de lecții de 40 de minute. Planificați să faceți așa ca în fiecare zi să aveți cel puțin o oră dedicată studiului biblic împreună cu întreaga familie și apoi să vă rugați toți împreună.
Este trist să constat că cei mai mulți oameni, inclusiv creștini care citesc Biblia și merg la biserică, își ignoră responsabilitatea lor de a-i învăța pe copiii lor. A venit în curte la noi o pisică care are acum pisici mici. Dimineața, cât îmi beau cafeaua, mă uit la felul cum își învață copiii și cât de responsabilă este ea ca și mamă în această privință. Mai este și un motan, care presupun că este tatăl lor. El, de asemenea, vine și îi învață să vâneze, să se cațăre și se joacă cu ei continuu. Uneori vine cu un șoarece în gură, care, evident, este material didactic și îi învață cum să vâneze. Privesc la pisici și mă gândesc că animalele își îndeplinesc mai bine responsabilitatea lor de părinți decât o fac oamenii.
2. Vorbiți cu copiii
Nu limitați comunicarea cu copiii doar la ora de studiu biblic și rugăciune, la împărțirea responsabilităților sau la mustrarea și instruirea lor. Aceasta îi va face să nu mai dorească să vorbiți și vor aștepta să sfârșiți mai repede ce aveți de spus ca să plece din prezența părinților. Căutați să discutați cu copiii lucrurile care le sunt lor interesante, povestiți-le ce este interesant, răspundeți la întrebările lor fără să le ignorați și totdeauna vorbiți înțelept, interesant și motivator pentru ei. Iată ce ne-a mai poruncit Dumnezeu nouă referitor la responsabilitatea noastră de părinte:
Când fiul tău te va întreba într-o zi: „Ce înseamnă învăţăturile acestea, legile acestea şi poruncile acestea, pe care vi le-a dat Domnul Dumnezeul nostru?” să răspunzi fiului tău: „Noi eram robi ai lui faraon în Egipt, şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mâna Lui cea puternică. (Deuteronom 6:20-21)
Nu ignorați niciodată întrebările pe care vi le dau copiii, căci, dacă le veți ignora, ei vor merge să caute răspunsuri în altă parte și vor deveni victime ale învățăturilor rele și nimicitoare și vor părăsi credința și biserica. Să le răspundeți la toate întrebările și să le spuneți experiența personală pe care o aveți cu Dumnezeu. Iar dacă vă dau întrebări la care nu cunoașteți răspunsurile, căutați-le și răspundeți-le. Căutați pe acest site, căci avem răspunsuri la multe întrebări. Dacă nu găsiți aici răspunsul, folosiți-vă de formularul de pe site ca să ne adresați întrebarea și vom face efortul comun să le răspundem copiilor la întrebările lor. Vom face toate acestea, pentru că îi vrem pe copiii noștri mântuiți și buni ucenici ai Domnului Isus Hristos.
3. Împărțiți copiilor responsabilități
În zilele noastre există la mulți părinți o tendință exagerată de a-i proteja pe copii de lucru. Aceasta este periculos pentru prezentul, dar și pentru viitorul lor. Fără responsabilități ei își caută ocupații și de multe ori ajung să facă lucruri la care sunt îndemnați de prietenii lor și acestea pot fi lucruri păcătoase și nimicitoare pentru ei, cum ar fi droguri, furt, beții etc. Chiar dacă locuiți la oraș, sunt sigur că aveți ca și părinți mult de lucru, multe responsabilități. În fiecare zi, planificați-vă bine lista sarcinilor, puneți într-o listă responsabilitățile și împărțiți-le copiilor. Dați-le fiecăruia din ei să facă ceva din volumul de lucru pe care îl aveți acasă sau poate chiar și la serviciu. Implicați-i pe copii în ceea ce faceți. Acesta este și un prilej bun să-i învățați să iubească munca. Astfel, îi veți învăța pe copii să nu trăiască în neorânduială, căci aceasta este o mare problemă și apostolul Pavel a confruntat-o cu vehemență când a scris:
În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate care trăieşte în neorânduială, şi nu după învăţăturile pe care le-aţi primit de la noi. Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n-am trăit în neorânduială între voi. N-am mâncat de pomană pâinea nimănui; ci, lucrând şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi. Nu că n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să vă dăm în noi înşine o pildă vrednică de urmat. Căci, când eram la voi, vă spuneam lămurit: „Cine nu vrea să lucreze nici să nu mănânce.” Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorânduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri. Îndemnăm pe oamenii aceştia şi-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pâinea lucrând în linişte. (2 Tesaloniceni 3:6-12)
Fiți rezonabili și nu le dați copiilor exagerat de mult lucru să facă, dar nici nu ignorați această școală, care îi învață să fie responsabili și să nu-și trăiască viața în neorânduială.
4. Nu le dați copiilor să facă lucruri inutile sau care nu fac sens
Vă amințiți textul citat mai sus, unde ne este poruncit nouă, părinților, să nu-i întărâtăm pe copiii noștri la mânie? Îmi amintesc despre o profesoară care, fiind părăsită de soț, își creștea copiii de una singură. Odată, în timpul lecției, ne mustra pe noi că suntem niște leneși (și avea dreptate în cea mai mare parte) și ne-a spus că ea acasă îi dă fiicei ei să împletească o haină, apoi o despletește și îi dă din nou să împletească altceva și tot așa, ca să-și țină fiica ocupată. Ne-a mai spus că băiatului îi dă să care o grămadă de pietre dintr-un capăt al grădinii în alt capăt și apoi a doua zi să le care înapoi și tot așa. Încercați să vă puneți în locul acelor copii și să vă închipuiți cam cum este să faci un lucru fără sens continuu, în timp ce ceilalalți copii se joacă sau bat mingea pe stadion? Noi toți când am auzit aceasta ne-am bucurat că nu este mama vreunuia din noi, căci ea își întărâta copiii la mânie și, cu părere de rău, efectele nu au întârziat. În mare parte s-au întors nu doar peste capul copiilor, dar și peste al ei. Aveți grijă să nu cădeți în cursa aceasta și dați-le copiilor să facă lucruri utile, care să le aducă bucurie și lor și celor din familie și tuturor oamenilor pentru care sunt făcute acele lucruri.
5. Vegheați să cunoașteți cine sunt prietenii copilului
În Sfintele Scripturi este scris:
Nu vă înşelaţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune”. (1 Corinteni 15:33)
Și încă:
Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. (Proverbe 13:20)
Discutați cu copiii, puneți întrebări, întrebați și pe alții și fiți siguri ca și părinți că le cunoașteți prietenii. Mai ales la vârsta adolescenței, prietenii au mare influență și copilul poate să devieze de la calea dreaptă și să se lase prins în imoralitate, droguri, hoții, beții sau învățături nimicitoare cum este New Age etc. Și atunci când sunt în vacanță, și atunci când merg la școală, totdeauna interesați-vă cine sunt prietenii copilului. Lăsați-l să-și invite prietenii la acasă și astfel îi veți cunoaște și veți avea posibilitatea să vorbiți cu ei, să le spuneți Evanghelia, să-i ajutați și pe acei copii să devină ucenici ai Domnului Isus Hristos. Dacă veți vedea că este periculoasă influența lor, veți ști când să spuneți copilului că trebuie să întrerupă relația cu ei și să o faceți prin metoda convingerii. Este înțelept și trebuie să vă îngrijiți ca să-i creați copilului posibiltăți să se împrietenească cu copii care Îl iubesc pe Dumnezeu.
6. Petreceți timp împreună cu copilul
Chiar dacă mergeți la serviciu sau în călătorie, sau sunteți prins cu alte responsabilități, căutați totdeauna să petreceți timp cu copilul. Dacă aveți posibilitate, luați-l la serviciu să vă ajute acolo. Dacă puteți, luați-l în călătorie. Căutați să petreceți timp cu el și când sunteți împreună, vorbiți-i din Sfintele Scripturi, vorbiți despre lucrurile care îi sunt lui interesante, răspundeți-i la întrebările pe care le are, jucați-vă împreună (joaca este o metodă excepțională de a învăța și de a zidi relații). Cât au fost copiii mici, m-am jucat cu ei din plin. Nu-mi păsa că eram mare și că alții nu făceau aceasta. M-am jucat cu ei de-a prinselea prin curte și grădină și în orice joc au propus ei, am fost gata să ne jucăm. Așa (și nu numai așa) am devenit prieteni cu copiii noștri și ne-a plăcut totdeauna să petrecem timp împreună.
7. Creați-le copiilor viziune pentru viitor
Puțini sunt părinții care se gândesc la timp și care îi ajută cu adevărat pe copiii lor să se realizeze în viață. Noi trebuie să le creăm copiilor noștri viziune pentru viitorul lor și să-i ajutăm să se realizeze ca și ucenici ai Domnului Isus Hristos, să trăiască o viață frumoasă și rodnică pe acest pământ și să intre cu slavă în ceruri. Înțeleptul Solomon a spus:
Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea. (Proverbe 22:6)
Dacă vom vorbi cu copiii despre calea pe care trebuie să o urmeze ei în viață potrivit cu abilitățile și talentele cu care i-a înzestrat Dumnezeu, atunci ei vor începe să-și folosească timpul vacanței pentru a-și dezvolta aceste abilități și deprinderi, vor începe să învețe meseria sau activitatea de care se vor ocupa în viitor și nu vor mai risipi timpul cum fac cei mai mulți. Dacă copilului, spre exemplu, îi place muzica și noi ca și părinți ne vom da interesul să-l motivăm și să-l ajutăm să o învețe, chiar dacă implică uneori cheltuieli usturătoare, îl vom ajuta să se realizeze pe calea pe care trebuie să o urmeze.
