Русский
Español
English
Întrebare:
În ce constă “răscumpărarea” despre care este scris la Isaia 43:3?
În contextul creștinismului, discuțiile despre răscumpărare te duc cu gândul la jertfa răscumpărătoare a Domnului Isus, care ne-a răscumpărat din robia păcatului și de sub stăpânirea celui rău. Însă la Isaia 43:3 este scris că Dumnezeu folosește Egiptul, Etiopia și Saba ca preț de răscumpărare pentru poporul Său Israel. Iată textul:
Căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, Sfîntul lui Israel, Mîntuitorul tău! Eu dau Egiptul ca preţ pentru răscumpărarea ta, Etiopia şi Saba în locul tău. De aceea, pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine, şi popoare pentru viaţa ta. (Isaia 43:3-4)
Chiar dacă cuvintele “răscumpărare” și “a răscumpăra” sunt cuvinte-cheie în Biblie, cuvântul ebraic tradus la Isaia 43:3 ca și “răscumpărare” este folosit doar de 22 de ori în întreaga Biblie și este cuvântul /כפֶר/ – /ko’-fer/ cu numărul 3724 în concordanța lui Strong și are semnificația:
- sat, localitate
- reșină
- răscumpărare, rambursare
- mită
- numele unui arbust folosit pentru vopsirea părului și a unghiilor (măliniță în Cântarea Cântărilor 1:14).
În Biblie cel mai des acest cuvânt este folosit cu sensul de “a înlocui”, “a schimba cu locul”.
Contextul acestui verset ne arată că Dumnezeu folosește alte popoare ca preț de răscumpărare, pedepsindu-le cu scopul ca să elibereze sau să izbăvească poporul Israel.
Voi zice miază-noaptei: “Dă încoace!” şi miază-zilei: “Nu opri”, ci adu-Mi fiii din ţările depărtate şi fiicele de la marginea pămîntului: pe toţi cei ce poartă Numele Meu şi pe cari i-am făcut spre slava Mea, pe cari i-am întocmit şi i-am alcătuit.” (Isaia 43:6-7)
Un exemplu de răscumpărare a poporului Israel cu prețul altui popor este eliberarea lui din robia Egiptului: armata lui Faraon a fost înecată în Marea Roșie (Exod 14). De ce? Pentru că Dumnezeu Și-a amintit de legământul Său făcut cu Avraam, Isaac și Iacov (Geneza 15) și s-a grăbit să împlinească făgăduințele făcute lui Avraam cu privire la țară.
Tot în acest capitol Dumnezeu vorbește mai departe despre felul cum va răscumpăra pe Israel cu prețul Babilonului – o răscumpărare care urma să se întâmple mult mai târziu și anume în anul 539 î. H. când Babilonul avea să fie cucerit de medo-perși (Daniel 5). Trebuie de menționat că Isaia a activat între anii 739 – 681 î. H. Având în vedere că capitolul 43 a fost scris după ce Sanherib a asediat Ierusalimul în 701 î. H.(Isaia capitolele 36-37), înțelegem că această prorocie a fost făcută după căderea Vechiului Babilon în 732 î. H. și cu mult înainte ca Imperiul Neo-Babilonean să se fi format în 626 î. H.
“… Eu sînt de la început, şi nimeni nu izbăveşte din mîna Mea; cînd lucrez Eu, cine se poate împotrivi?” “Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfîntul lui Israel: “Din pricina voastră, trimet pe vrăjmaş împotriva Babilonului, şi pogor pe toţi fugarii, chiar şi pe Haldei, pe corăbiile cu cari se făleau. Eu sînt Domnul, Sfîntul vostru, Făcătorul lui Israel, Împăratul vostru. (Isaia 43:13-15)
În capitolul 45 din Isaia Dumnezeu arată că izbăvirea va veni prin împăratul Cir așa cum și s-a întâmplat pe parcursul istoriei:
… Dar ei şi-au bătut joc de trimeşii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele, şi au rîs de proorocii Lui, pînă cînd mînia Domnului împotriva poporului Său a ajuns fără leac. Atunci Domnul a făcut să se suie împotriva lor împăratul Haldeilor, şi a ucis cu sabia pe tinerii lor în casa locaşului lor celui sfînt. N-a cruţat nici pe tînăr, nici pe tînără, nici pe bătrîn, nici pe omul gîrbov sub povara perilor albi, ci a dat totul în mîna lui. Nebucadneţar a dus la Babilon toate uneltele din Casa Domnului, mari şi mici, vistieriile Casei Domnului, şi vistieriile împăratului şi ale căpeteniilor lui. Au ars Casa lui Dumnezeu, au dărîmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui şi au nimicit toate lucrurile scumpe. Pe cei ce au scăpat de sabie, Nebucadneţar i-a dus prinşi la Babilon. Ei i-au fost supuşi, lui şi fiilor lui, pînă la stăpînirea împărăţiei Perşilor, ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia; pînă ce ţara şi-a ţinut Sabatele ei şi s-a odihnit tot timpul cît a fost pustiită, pînă la împlinirea celor şaptezeci de ani. În cel dintîi an al lui Cir, împăratul Perşilor, ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perşilor, care a pus să se facă prin viu grai şi prin scris această vestire în toată împărăţia lui: „Aşa vorbeşte Cir, împăratul Perşilor: „Domnul, Dumnezeul cerurilor, mi-a dat toate împărăţiile pămîntului, şi mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul, Dumnezeul lui, să fie cu el, şi să plece.” (2 Cronici 36:16-23)
La a doua venire a Domnului Isus El va judeca toate popoarele după felul cum s-au purtat cu poporul Israel, moșterea Domnului. Iată unul din textele care demonstrează lucrul acesta:
Egiptul va ajunge pustiu, Edomul va ajunge o pustie stearpă, din pricina silniciei făcute împotriva copiilor lui Iuda, al căror sînge nevinovat l-au vărsat în ţara lor. Dar Iuda va fi vecinic locuit şi Ierusalimul din neam în neam. Le voi răzbuna sîngele pe care nu l-am răzbunat încă, dar Domnul va locui în Sion. (Ioel 3:19-21)
Noi, ca și popor, suntem vinovați de sângele evreilor, care a fost vărsat în timpul pogromului din 1903. Până în ziua de azi poporul nostru nu și-a cerut iertare oficial de la poporul Israel pentru acel pogrom, cum a făcut-o poporul german. Mai mult, au fost tentative de a scuza poporul nostru, prin faptul că locuitorii Chișinăului la acel moment erau în majoritate ruși.
