Poate rămâne sub blestem un om născut din nou?

Întrebare: 

Recent, un diacon din biserică a început să ne învețe că trebuie să ne cercetăm ce păcate au făcut părinții și rudele noastre, pentru că acestea au atras blesteme asupra noastră care au rămas și ne apasă și doar dacă ne cercetăm și ne pocăim în parte de fiecare din ele, putem să primim eliberare. Învățătura aceasta i-a tulburat pe mai mulți și nu știu ce să creadă. Nici eu nu știu ce să cred. Oamenii au început să considere că bolile, insuccesele, lipsurile etc. se trag de la aceste blesteme. Ce învață Biblia în acest sens? 

 

Este foarte trist că slujitorul lui Dumnezeu de la care se așteaptă să aducă încurajare și mângâiere aduce tulburare, frică și neliniște prin învățătura greșită pe care o propovăduiește. Nu învață Biblia așa ceva. De fapt,  să vedem ce spune Dumnezeu în Biblie despre blesteme și efectele acestora asupra creștinilor. Ne vom limita doar la Noul Testament, căci ne interesează viața celor născuți din nou. 

 

Ce este blestemul? 

Cuvântul din Noul Testament tradus în română ca „blestem” este grecescul KATARA și înseamnă acuzație sau a fi sub acuzație. Cuvântul grecesc este compus din două cuvinte: KATA – împotrivă și ARA – blestem, invocare a urgiei divinității împotriva cuiva. Deci, a fi sub blestem înseamnă a fi sub invocarea urgiei divine de către cineva care te-a condamnat. Înțeleg că învățătura greșită care este propovăduită în biserica despre care ați menționat constă în aceea că dacă cineva a invocat urgia divină împotriva vreunui părinte sau strămoș sau rudă a creștinilor, ei tot cad și se mai află sub acel blestem, indiferent dacă au devenit acum creștini. Este total greșit și foarte periculos să crezi așa ceva și iată de ce:

 

Isus Hristos a devenit blestem pentru noi

Nicăieri în Noul Testament nu veți găsi afirmația și nici cea mai mică adiere de învățătură potrivit căreia creștinul ar rămâne sub blestem. Cuvântul KATARA (blestem) este menționat de 5 ori în Noul Testament. În Epistola către Galateni suntem învățați că sub blestemul legii sunt cei care vor să fie socotiți neprihăniți prin Legea lui Moise și sunt sub blestem, pentru că însăși Legea spune că cine nu o împlinește în întregime este sub blestem. Dar nici ei și nici altcineva dintre oameni nu este în stare să o împlinească în întregime. Noi, creștinii dintre neamuri, nu am fost niciodată sub Legea lui Moise (afară dacă singuri am ales să fim sub ea) și de aceea nu avem a face nimic cu blestemul ei. Iar cei care fiind dintre neamuri au ales să păzească Legea lui Moise ca să fie socotiți neprihăniți, prin însuși faptul acesta s-au băgat singuri sub blestemul Legii. Tot în Epistola către Galateni suntem învățați că Domnul Isus a venit și a luat asupra Sa blestemul Legii și să ne aducă nouă binecuvântarea lui Avraam. 

 

Căci toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem; pentru că este scris: „Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.” Şi că nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci „cel neprihănit prin credinţă va trăi.” Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice: „Cine va face aceste lucruri va trăi prin ele.” Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: „Blestemat e oricine este atârnat pe lemn” – pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit. (Galateni 3:10-14) 

 

În contrast cu blestemul Legii aici este pusă binecuvântarea lui Avraam și Scriptura ne învață că această binecuvântare a lui Avraam  a venit peste Neamuri, adică peste noi, prin Isus Hristos, pentru că atunci când am crezut în El am primit Duhul Sfânt care a fost făgăduit. Cum mai poți spune despre un om care a primit Duhul Sfânt că este sub blestem? Cum se întoarce limba cuiva să spună aceasta? 

 

Creștinii moștenesc binecuvântarea

Epistola către Efeseni a fost scrisă de apostolul Pavel și adresată creștinilor din orașul Efes unde era foarte multă idolatrie, spiritism, satanism, vrăjitorie și tot  felul de astfel de rele. Blestemele și vrăjile erau ceva extrem de răspândit și știm aceasta din felul cum a scris apostolul această epistolă, dar și din faptul că cei care s-au pocăit și au făcut înainte vrăjitorii, la venirea lui Pavel au scos într-o zi în piața orașului și au ars cărțile lor de magie în sumă de 50.000 arginți. Din așa context veneau creștinii din Efes și putem fi siguri că ei au făcut multe blesteme, dar și împotriva lor și a urmașilor lor au fost făcute o mulțime de blesteme. Ce le spune Pavel? Îi învață el că trebuie să-și amintească rând pe rând ce blesteme au fost făcute împotriva lor și să caute să se elibereze de fiecare din ele în parte acum după ce au devenit creștini? Nicidecum. Apostolul începe Epistola către Efeseni astfel: 

 

Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos. (Efeseni 1:3) 

 

Pavel le spune cel mai mare și important adevăr pentru ei și care trebuie să vi-l însușiți acum și să-l spuneți tuturor oamenilor din biserică: indiferent de viața noastră dinainte să-L cunoaștem pe Isus, acum, în El, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceșți, în locurile cerești, în Hristos. Slăvit să fie Numele Lui pentru aceste multe și foarte mari binecuvântări. Iată ce a mai scris apostolul Pavel prin Duhul Sfânt despre noi: 

  • Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui (1:4);  
  • Dumnezeu ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos (1:5); 
  • În Hristos avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său pe care l-a răspândit din belşug peste noi, prin orice fel de înţelepciune şi de pricepere(1:7-8); 
  • În Hristos am fost făcuţi şi moştenitori ai lui Dumnezeu (1:11); 
  • După ce am auzit Cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii noastre), am crezut în El şi am fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit şi care este o arvună a moştenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui(1:13-14); 
  • Noi eram morți în greșelile noastre, dar Dumnezeu ne-a adus la viață prin Isus Hristos (2:5); 
  • Dumnezeu ne-a pus să ședem în locurile cerești împreună cu Hristos Isus (2:6). 

Așa era starea creștinilor din Efes și așa este starea noastră, a fiecărui creștin născut din nou. Poți spune astfel de lucruri mărețe și făgăduințe binecuvântate despre un om care încă mai este sub blestem? Nicidecum?  Feriți-vă de cei care vă tulbură și bucurați-vă de binecuvântările primite de la Dumnezeu.