Cum să procedezi când biserica se împarte din pricina conflictelor politice?

Întrebare: 

Eu sunt din Donbas și biserica noastră s-a scindat din motive politice. Eu sunt pentru păstrarea integrității Ucrainei, dar nu-mi ajung argumente în sprijinul opiniei pe care o am că trebuie să ne păstrăm pământul pe care ni l-a dat Dumnezeu. Căci ca și o pedeapsă a fost pentru Israel când Dumnezeu le-a luat țara. Poate același lucru se întâmplă și în cazul Ucrainei și nu trebuie să am o poziție atât de activă pentru apărarea pământului nostru? Sau poate celui care nu poate să păstreze cele date de Dumnezeu i se va lua și ce i-a mai rămas… Aveți vreo experiență în acest sens cu Transnistria? Mulțumesc. 

Să ne respectăm cetățenia

Îmi pare foarte rău și îmi exprim regretul pentru faptul că biserica din care faceți parte s-a scindat pe motivul conflictului politic existent la moment în Ucraina. Dumnezeu ne învață în Sfânta Scriptură să fim supuși împăraților și celor înălțați în dregătorii atât timp cât ei nu ne cer să facem lucruri contrare Evangheliei lui Hristos și este datoria fiecărui cetățean și cetățeană să se pronunțe pentru integritatea teritorială a țării sale. Mă mir de cei care spun că este greșit pentru creștini să fie patrioți ai țării lor și sunt curios să știu care sunt argumentele lor “creștinești” când se pronunță împotriva integrității țării a cărei cetățenie o dețin și susțin politica agresorilor și a teroriștilor. Când fac aceasta, se fac părtași cu cei răi și vor purta pedeapsa cuvenită. 

Să dăm prioritate rugăciunii

În Epistola 1 către Timotei apostolul Pavel a scris: 

Vă îndemn, dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului. (1 Timotei 2:1-4) 

 

Cuvintele acestea sunt foarte actuale pentru vremuri tulbure ca cele pe care le aveți acum în Ucraina. Este important și pentru dumneavoastră și pentru toți restul membrilor bisericii să se unească ca să facă rugăciuni, cereri, mijlociri și mulțumiri pentru toți oamenii implicați și afectați de acest conflict. Să vă rugați, de asemenea, și pentru președinții Ucrainei, Rusiei și a tuturor celorlalte state ale lumii care în mod direct sau indirect sunt implicate în rezolvarea acestui conflict. Să vă rugați împreună cu toată biserica ca să le dea Domnul înțelepciune cum să oprească ostilitățile și pe oamenii răi care le provoacă și astfel să revină pacea și liniștea în țară ca să puteți sluji Domnului cu toată evlavia și cu toată cinstea. 

Să rămânem credincioși priorității predicării Evangheliei

Sfatul pe care vi-l dau este să faceți așa ca principalul subiect al discuțiilor pe care le aveți cu oamenii din biserică să fie mutat de la pământ la cer. Cel mai frumos va fi în aceste vremuri grele, cu toată biserică, să vă ridicați deasupra problemelor și să le slujiți oamenilor cu Evanghelia. 

În vremea Domnului Isus poporul Israel era sub ocupația Romei. Ucenicii Lui, ca și toți ceilalți oameni, visau la ziua când se vor elibera din această robie și va fi restabilită împărăția lui Israel de altădată, acea împărăție glorioasă care a fost pe vremea lui David și Solomon. Mintea apostolilor era atât de mult preocupată de această întrebare (politică), încât atunci când Domnul Isus le-a spus înainte de înălțarea Sa la cer că ei urmează să fie botezați cu Duhul Sfânt, apostolii s-au gândit că și această făgăduință va sluji în interesul lor național, căci au intrebat: “Doamne, în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou Împărăția lui Israel?”. Să luăm bine seama la cuvintele pe care le-a spus Domnul ucenicilor atunci și care rămân actuale pentru toți noi: “Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele (împlinirii evenimentelor politice așteptate); pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa.” (Faptele Apostolilor 1:7) Mântuitorul le-a arătat că preocuparea și prioritatea lor trebuie să rămână propovăduirea Evangheliei, căci le-a zis: “…voi veți primi o putere, când se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria, și până la marginile pământului” (Fapte 1:8) 

Dumnezeu să vă ajute în aceste vremuri grele să rămâneți credincioși acestei porunci a Mântuitorului și să le propovăduiți Evanghelia tuturor oamenilor, indiferent de preferințele și orientările lor politice. La drept vorbind, cât de mult credeți că veți rezolva în privința păstrării integrității Ucrainei prin conflictele pe care le aveți în biserică? Cea mai mare contribuție o veți aduce prin rugăciuni, nu prin certuri care ne strică mărturia noastră creștină și ne fac ineficienți în propovăduirea Evangheliei. 

Să răspundeți când trebuie și cum trebuie

Știu că sunt unii oameni care vorbesc lucruri neîngăduite și chiar dacă se cred și se declară creștini, prea puțin le pasă de Evanghelie, de poporul în mijlocul căruia trăiesc și de mărturia Bisericii. Ei vin, de obicei, și tulbură pe sfinți, provocându-i la ceartă prin disprețul pe care îl arată față de poporul în mijlocul căruia trăiesc. Adevărații creștini niciodată nu se vor purta așa, căci Scriptura ne învață să cinstim și să iubim pe toți oamenii și  dacă urmezi aceste învățături nu vei disprețui poporul în mijlocul căruia trăiești, ci îi vei iubi și le vei sluji. Când aveți de a face cu așa oameni, nu lăsați să fiți târâți în certuri, dar nici nu le permiteți să distrugă Biserica și inimile oamenilor prin vorbele rele și răutățile pe care le împroașcă. Puneți în aplicare versetul din Biblie care spune: 

Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. (Proverbe 26:4-5) 

 

Noi, creștinii, avem datoria să depășim ura interetnică care afectează popoarele, mai ales în vremuri de război, căci noi alcătuim un popor sfânt așa cum este scris: 

Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată; pe voi, care odinioară nu eraţi un popor, dar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare. (1 Petru 2:9-10) 

 

Și în Împeriul Roman pe vremea când scria apostolul Pavel era mult dispreț și ură interetnică. Evreii îi urau pe greci și grecii pe evrei și unii și alții îi urau pe oamenii de alte popoare care erau numiți “barbari” (care bolborosesc) de către greci și “neamuri” sau „netăiați împrejur” de către evrei. De aceea apostolul le-a scris ucenicilor în Epistola către Coloseni cum trebuie să ne purtăm unul față de altul în Biserică: 

Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici barbar, nici scit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi. (Coloseni 3:11) 

 

În aceste vremuri aveți datoria sfântă să-i ajutați pe toți oamenii, din ambele tabere, să-L vadă pe Hristos în fiecare sfânt. Domnul nostru a spus că atunci când oamenii vor vedea că ne iubim unii pe alții cum ne-a iubit El, atunci vor cunoaște că suntem ucenicii Lui. Așa să ne ajute Domnul.