A creat Dumnezeu tot universul în șase zile obișnuite sau în perioade de timp foarte lungi?

Întrebare:

Un musulman mi-a spus că în Biblie sunt greșeli științifice, iar una din ele ar fi că în cartea Geneza capitolul 1 se vorbește despre faptul că Dumnezeu a creat cerurile și pământul în șase zile, vorbind despre o zi și apoi o noapte cu referire la 24 de ore. Astăzi oamenii de știință afirmă că lumea nu poate fi creată în șase zile cu 24 ore fiecare. Coranul, de asemenea, vorbește despre șase zile “ayyams”. Cuvântul arab singular este “yaum” și pluralul este “ayyam” și înseamnă epocă. Aceasta poate fie o zi de 24 de ore sau este o perioadă foarte lungă “yaum”, o epocă. Astfel oamenii de știință nu au nicio obiecție cu privire la teoria că lumea ar fi fost creată în 6 perioade/epoci lungi. 

În Geneza 1 este scris că Dumnezeu a creat tot universul, pământul, soarele, luna și stelele, plantele și animalele și pe primii oameni în șase zile obișnuite. 

„La început Dumnezeu a făcut cerurile şi pămîntul. Pămîntul era pustiu şi gol; peste faţa adîncului de ape era întunerec, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis:„Să fie lumină! “ Şi a fost lumină. Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întunerec. Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunerecul l- a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă:aceasta a fost ziua întîi…” (Gen. 1:1-5)

„Şi aşa a fost. Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă:aceasta a fost ziua a şasea.” (Gen. 1:31)

Citiți, vă rog, tot capitolul 1.

Din cauza influenței științifice, conștiința noastră a fost influențată cu privire la ideea că Dumnezeu a creat lumea în 6 zile a câte 24 de ore. Un bun exercițiu pentru cei ce gândesc că Dumnezeu a creat lumea în mii de ani este să lase toate părerile la o parte și să citească Geneza 1, lăsând ca textul să le vorbească. Însă, fiind sinceri cu noi înșine, trebuie să admitem că niciodată nu am fi găsit ideea de “epocă” sau “mii de ani” sau “milioane” în Geneza 1. 

În interpretarea cuvântului “zi” cu privire la creația universului și a tuturor lucrurilor din ele trebuie să lăsăm cuvintele Scripturii să fie comunicate și înțelese de contextul și limba în care au fost scrise, contextul fiind Geneza, iar limba de comunicare fiind ebraica. 

Ce spune Biblia despre semnificația cuvântului “zi” din Geneza 1? 

Un cuvânt poate avea mai multe înțelesuri și aceasta depinde de contextul în care se află cuvântul. Regula de aur în interpretarea Bibliei spune: “contextul întotdeauna guvernează.” 

Pentru a înțelege însemnătatea cuvântului “zi” din Geneza 1, trebuie să determinăm cum cuvântul ebraic “yom” pentru “zi” este folosit în contextul Scripturii. 

  • Concordanța Biblică dovedește că cuvântul yom poate avea mai multe semnificații: o perioadă de lumină în contrast cu noaptea/întunericul, o perioadă de 24 de ore, timp sau o perioadă specifică în timp, exemplu oră sau un an. 
  • Dicționarul explicativ al limbii ebraice definește ziua de creație din Geneza 1 ca fiind o zi obișnuită, “a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă.” 
  • Un număr “ziua întâi, ziua a doua etc.” și o frază “o seară și o dimineață” este folosită pentru fiecare din cele șaze zile ale creației (Geneza 1:5, 8, 13, 19, 23, 31).
  • În afara cărții Geneza cap. 1, “yom” este folosit într-un număr de 359 de ori în alte referințe biblice și de fiecare dată se referă la o zi obișnuită. De ce Geneza 1 ar fi o excepție?
  • În afara cărții Geneza cap. 1 “yom” este folosit cu cuvântul “o seară” sau “o dimineață” de 23 de ori. “O seară” sau “o dimineață” apar asociate de 38 de ori în alte pasaje, dar fără particula “yom”. În toate 61 de mențiuni textul se referă la o zi obișnuită. De ce Geneza 1 ar fi o excepție? 
  • În Geneza 1:5, “yom” apare în context cu cuvântul “noapte”. În afara cărții Geneza capitolul 1, cuvântul “noapte” este folosit cu “yom” de 53 de ori și de fiecare dată înseamnă o zi obișnuită. Chiar și cuvântul “lumină” cu cuvântul “yom” din acest pasaj determină înțelesul zilei ca o fiind o zi obișnuită.
  • Pluralul cuvântului “yom” care nu apare în Geneza capitolul 1 poate fi folosit pentru a comunica o perioadă de timp mai lungă, ca de exemplu “în zilele acelea”. 
  • Există cuvinte în Biblie în limba ebraică ca “olam” și “qedem” care sunt folosite pentru a comunica o perioadă lungă de timp sau a unei perioade de timp nedeterminate, dar nici unul din aceste cuvinte nu este folosit în Geneza capitolul 1. 

Dacă lăsăm cuvintele limbii ebraice să ne vorbească în contextul lor și în conformitate cu definiția lor fără a fi influențați de părerea oamenilor de știință, atunci cuvântul “zi” din Geneza 1 care este calificat de un număr și de expresia “o seară și o dimineață” înseamnă o zi obișnuită de 24 de ore. 

De ce șase zile? 

Exod 31:12 ne comunică că Dumnezeu a poruncit lui Moise să le spună copiilor lui Israel: 

Să lucrezi şase zile; dar a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua Sabatului, va fi pedepsit cu moartea. Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l, ei şi urmaşii lor, ca un legămînt necurmat. Aceasta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn vecinic; căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pămîntul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat.” (Exod 31:15-17)     

După ce a isprăvit Dumnezeu de vorbit cu Moise, i-a dat cele două table ale mărturiei scrise cu degetul lui Dumnezeu. (Exod 31:18) 

“Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pămîntul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvîntat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit.” (Exod 20:11) 

Ideea de șapte zile în săptămână nu își are temelia în afara Scripturii. În acest pasaj Dumnezeu a poruncit poporului Israel să lucreze șase zile în săptămână și în ziua a șaptea să se odihnească. Omul este chemat să urmeze exemplul lui Dumnezeu, să lucreze șase zile, iar una să se odihnească. Exod 20:11 dovedește că tot universul a fost creat în șase zile obișnuite. 

Oamenii trebuie să realizeze că Cuvântul lui Dumnezeu e special. Cuvântul lui Dumnezeu nu sunt cuvintele oamenilor. Apostolul Pavel în 1 Tesaloniceni 2:13 spune: 

“De aceea mulţămim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci cînd aţi primit Cuvîntul lui Dumnezeu, auzit dela noi, l- aţi primit nu ca pe cuvîntul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvîntul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi cari credeţi.” 

Proverbe 30:5-6 afirmă:

“Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El. N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos.” 

Să nu uităm: 

„Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentruca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” (2 Timotei 3:16-17)

Fiecare cuvânt și literă din Biblie există, pentru că Dumnezeu a pus-o acolo. Să lăsăm, deci, pe Dumnezeu să ne vorbească prin Cuvântul Său în loc să fim aroganți în gândire, spunându-I lui Dumnezeu ce ar însemna.

Vă recomand să studiați cursul de studiu biblic inductiv Genesis part I, care o să vă ajute să înțelegeți pe deplin subiectul creației.